Înalta Curte a aprobat tăierile de arbori din pădurea Bârnova-Repedea. Un ONG s-a luptat în zadar cu Ministerul Mediului
Justiția a dat liber exploatării forestiere a pădurii din sudul Iașului, din zona Bârnova-Repedea. Acțiunea în instanță declanșată acum patru ani de o organizație neguvernamentală, Agent Green, a fost respinsă definitiv. Asociația ceruse anularea celor două ordine ale Ministerului Mediului prin care erau aprobate amenajamentele silvice aferente pădurilor. Sentința pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție permite exploatarea pădurilor fără impunerea unor măsuri stricte de protecție a mediului.
În septembrie 2020, Agent Green publica un raport privitor la situația a două arii protejate, respectiv pădurea Bârnova și pădurea Bârnova-Repedea. ONG-ul sesiza faptul că în decurs de 10 ani, 180 ha de păduri seculare fuseseră defrișate din ariile protejate, în condițiile în care Iașul este recunoscut ca unul dintre cele mai poluate orașe din țară, iar România se afla în proceduri de infringement provocate tocmai de situația din domeniul protecției mediului. Cele două păduri totalizau o suprafață de aproximativ 13.000 ha, doar 102 ha constituind însă arii strict protejate. Nu existau planuri de management și măsuri de conservare a speciilor de păsări, animale și insecte vulnerabile sau pe cale de dispariție din cele două păduri. Pentru Pădurea Bârnova nu fusese întocmit un plan de management, susțimea Agent Green, și nu fusese adoptat un set de măsuri minime de conservare, deși trecuseră 13 ani de la desemnarea sa ca zonă protejată. Pădurea Bârnova-Repedea ar fi trebuit desemnat ca zonă specială de conservare, dar nici acest lucru nu se întâmplase.
Tăieri accelerate de 5-6 ori
Amenajamentele silvice, respectiv planurile de lucrări silvice pe următorii 10 ani fuseseră aprobate în 2019 prin două ordine de ministru cu neglijarea gravă a considerentelor de mediu, semnala Agent Green. Prin cele două ordine era aprobată exploatarea a 750.000 mc de lemn. Tăierile se acceleraseră de 6-10 ori după aprobarea amenajamentelor, golurile din pădure lărgindu-se tot mai mult. Agent Green semnala că în zona Lunca Cetățuii, din 688 ha de păduri seculare, 431 ha fuseseră deja date în exploatare, arborii seculari fiind îndepărtați. Aceasta, deși arborii bătrâni erau esențiali ca locuri de cuibărit pentru păsări și lilieci.
„În ciuda vârstei impresionante a arborilor din această parcelă, o adevărată raritate la marginea unui oraș mare european, toți arborii seculari au fost extrași prin exploatări forestiere, nefiind lăsat pe picior nici măcar un singur arbore secular pentru păsări, insecte sau lilieci. Dacă nici măcar în această parcelă, nu s-a găsit un singur arbore demn de protecție, e greu de imaginat că se vor proteja arborii din alte parcele care urmează a fi tăiate, cu vârste inferioare”, semnala raportul Agent Green.
Niciun fel de măsuri de protecție, susține Agent Green
În acțiunea depusă la Curtea de Apel București, ONG-ul reclama că amenajamentele silvice fuseseră întocmite și intraseră în vigoare încă din 2018. Ordinele de ministru de aprobare a lor fuseseră emise însă abia în anul următor. În plus, publicul nu fusese consultat, etapă obligatorie adoptării unor acte normative. Nu fusese realizată nici evaluarea de mediu, de asemenea obligatorie. „Necesitatea identificării zonelor speciilor protejate, deci a hărţilor privind cartarea acestora, este solicitată de lege, fiind necesară şi verificarea în teren, iar procedura de evaluare adecvată nu a fost practic realizată. Nu au fost avute în vedere obiective şi măsuri de conservare a speciilor/habitatelor ariilor protejate ca site-uri Natura 2000, nefiind propuse niciun fel de măsuri de protecţie şi nici nu se demonstrează de ce nu ar fi nevoie de măsuri de protecţie fată de acestea”, au precizat reprezentanții ONG-ului.
Cele două arii protejate se suprapun în bună măsură
Astfel, pădurea Bârnova are 12.684 ha, dar cele 12.236 ha ale pădurii Bârnova-Repedea sunt practic incluse în aceasta. Totuși, din cele 116 specii de păsări vulnerabile sau periclitat protejate în cadrul pădurii Bârnova, doar 23 de specii și două habitate de pădure apăreau ca protejate în Bârnova-Repedea, condițiile de protecție fiind doar generale, fără localizare în teren. Prevederile referitoare la protejarea zonelor de cuibărit nu aveau nicio valoare câtă vreme acestea nu erau identificate concret în teren.
De cealaltă parte, reprezentanții Agenției de Protecție a Mediului au afirmat că își îndepliniseră obligațiile de informare a mediului. Documentația premergătoare amenajamentelor silvice fusese publicată pe site-ul instituției și anunțată de două ori în mass-media locale. Nu fuseseră însă primite observații și comentarii ale publicului. Se stabilise că amenajamentele silvice propuse nu aveau efecte semnificative asupra mediului și nu necesită o evaluare specifică. Oricum, amenajamentele cuprindeau condițiile de protecție a păsărilor pentru care pădurile fuseseră declarate situri Natura 2000. Reprezentanții Agent Green afirmau că în zona Lunca Cetățuii ar exista locuri de cuibărire și împerechere în pădurile seculare, fără a avea pregătirea de specialitate necesară și fără vreo fundamentare științifică sau studiu de teren care să o dovedească.
Poziția Ministerului Mediului
Poziția APM a fost susținută de Direcția Silvică, aceasta subliniind că amenajamentele silvice nu prevedeau proiecte de investiții pentru care să fie necesar acordul de mediu. Pe 3.800 ha, respectiv 32% din suprafața acoperită cu păduri disputată nu se prevedeau de altfel decât lucrări de igienă, fără ca biodiversitatea să fie afectată. Procedurile de infringement demarate împotriva României de către Comisia Europeană nu aveau nicio legătură cu pădurile, ci cu poluarea aerului, a apei și cu gestionarea deșeurilor. Nu exista nicio legătură între aceste proceduri și gestionarea pădurii din zona Bârnova. O poziție similară a fost adoptată și de Ministerul Mediului, reprezentanții acestuia afirmând că toate procedurile legale fuseseră respectate.
După analiza actelor depuse la dosar, magistrații Curții de Apel București au constatat că într-adevăr, amenajamentele silvice fuseseră puse în aplicare înainte de demararea procedurilor de adoptare a ordinelor de ministru corespunzătoare, dar acest lucru nu putea fi reținut ca motiv de nelegalitate. „Întrucât deciziile etapei de încadrare au stabilit ca proiectul să se realizeze fără evaluare de mediu, fără evaluare adecvată şi fără aviz de mediu, nu prezintă relevanţă că amenajamentul silvic ar fi fost finalizat anterior evaluării de mediu”, au apreciat judecătorii. Etapa de consultare publică fusese parcursă prin publicarea unor anunțuri în cotidianul „Evenimentul”.
Motivația judecătorilor
Lipsa unor măsuri detaliate vizând protecția speciilor vulnerabile era criticabilă, dar Agent Green ar fi trebuit să demonstreze că există un minim de suspiciuni privind o afectare semnificativă a ariilor protejate. „Fiecare din cele două decizii cuprinde referirea clară la respectarea planului de management al sitului Natura 2000 pădurea Bârnova-Repedea. Prin cererea introductivă de instanţă nu se indică în mod concret ce alte planuri sau proiecte implementate sau în procedură de reglementare nu au fost luate în considerare, nu se indică în concret ce informaţii relevante ar fi trebuit verificate prin vizite de amplasament sau ce date ştiinţifice ar fi trebuit culese din teren”, au precizat judecătorii.
Aceștia au subliniat că pentru a se putea cere anularea unui act administrativ, orice neregulă trebuie să fi produs o vătămare. Or, PNG-ul nu demonstrase în ce mod exploatarea pădurii ar conduce la poluarea sau deteriorarea habitatului păsărilor.
„Simplele trimiteri de ordin teoretic şi general nu pot fi apreciate ca reprezentând un motiv de nelegalitate intrinsec al actelor respective”, au considerat magistrații Curții de Apel București. Obligația asumată prin amenajamentele silvice privind gospodărirea durabilă a habitatelor și speciilor din siturile Natura 2000 și măsurile menționate în acestea au fost apreciat ca fiind suficiente. Critica Agent Green referitoare la lipsa studiilor relevante și a vizitelor în teren a fost și ea respinsă de judecători. ONG-ul nu menționase concret ce alte informații ar fi lipsit, care erau incerte și ce completări ar fi fost necesare.
Cererea de anulare a celor două ordine de ministru a fost respinsă de Curtea de Apel București. Recursul declarat de Agent Green împotriva sentinței a fost și el respins de ÎCCJ, săptămâna trecută. Amenajamentele silvice aferente pădurilor din sudul Iașului vor rămâne în vigoare până în 2029.
FOTO: Codrii Iașilor
Publicitate și alte recomandări video