Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătorită la Hadâmbu prin ,,Drumul Crucii”. Tradiții și superstiții în această zi importantă

Cele 14 opriri amintesc de judecata, osândirea şi condamnarea Mântuitorului la moarte

De-a lungul vremii, cum era şi firesc, comemorarea Drumului Crucii a început în acelaşi loc în care au avut loc evenimentele iniţiale, adică la Ierusalim. Aceasta a fost posibilă mai ales după ce Sf. Împărat Constantin cel Mare a dat libertate creştinismului. De asemenea, așa cum se specifică pe doxologia.ro, la început, acest traseu era străbătut fără cele 14 opriri, care au intrat, ulterior, în rânduiala pelerinajului. Drumul durerii sau Via Dolorosa se desfăşoară în Săptămâna Mare pe străduţele aglomerate ale Ierusalimului, între Mănăstirea „Ecce Homo“ şi Mănăstirea „Învierii Domnului“. În prezent, la Ierusalim, Drumul Crucii este refăcut prin trei procesiuni ce au loc în Duminica Floriilor, în Joia Mare, seara, şi în dimineaţa Vinerii celei Mari.

,,Cele 14 opriri amintesc de evenimentele referitoare la judecata, osândirea şi condamnarea Mântuitorului la moarte, dar şi de punerea în mormânt şi Învierea Domnului. Creştinii care au păşit pe acest traseu, în cadrul acestor pelerinaje, pot da mărturie cât de profund şi mişcător este acest moment”, apare pe doxologia.ro.  Procesiunea îşi are începuturile în secolul trecut şi se comemorează în Vinerea Mare pe un traseu de 2 km cu paisprezece opriri şi cu rânduiala liturgică asemănătoare celei de la Ierusalim.

Ideea unui Drum al Crucii s-a conturat în urmă cu 17 ani

Mănăstirea Hadâmbu din județul Iaşi, datată din anul 1659, este construită pe locul unei biserici mai vechi. În forma actuală mănăstirea a fost readusă la viaţă, din ruine, după 1990, prin strădaniile vrednicului iconom al lucrărilor sfinte, arhim. Nicodim Gheorghiţă, împreună cu un număr mic de călugări şi prin daniile multor credincioşi, deveniţi, în mare parte, fii duhovniceşti ai stareţului şi părinţilor mănăstirii, precum şi prin binecuvântarea ierarhilor vremii: a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, din anul 2008, a Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi prin privegherea şi purtarea permanentă de grijă a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Ideea realizării unui Drum al Crucii la Mănăstirea Hadâmbu, după modelul celui de la Ierusalim, a început a se concretiza încă din anul 2007 prin ctitorirea de către Primăria comunei Mironeasa, pe teritoriul cărei este amplasată mănăstirea, a unei troiţe ştefaniene cu trei braţe, după modelul crucii pe care o purta la piept Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Tradiții și superstiții de sărbătoarea Sfintei Cruci

Conform calendarului popular, această zi este marcată și sub alte nume, precum Cârstovul Viilor și Ziua Şarpelui, fiind privită ca momentul care marchează trecerea de la vară la toamnă. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă. Mai departe, se crede că busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în recipientele cu apă ale păsărilor pentru a le proteja de boli, în pieptenele fetelor pentru a preveni căderea părului și pe acoperișurile caselor pentru a le proteja de evenimente negative, în special de trăsnete.

Conform tradiției populare, de Ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, bătrânii mai spun că strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

Citește și: 

• Înălţarea Sfintei Cruci. Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii. Ce nu ai voie să faci în această zi

Publicitate și alte recomandări video