Înapoi la liste (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Înapoi la liste (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Din păcate, cultura organizaţională a partidelor este una profund centralistă: dacă ar fi candidat pentru legislative, preşedintele unei filiale de partid nu ar fi deloc încântat să vadă că e mai puţin popular decât un vicepreşedinte sau decât un membru de rang inferior. De aceea partidele nu au dorit sistemele cu listă deschisă. 

Acum aproape două săptămâni, preşedintele Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare, astfel devenind oficială despărţirea României de votul uninominal, după o experienţă neplăcută ce a durat, din fericire, doar două cicluri electorale.

Cred că revenirea la votul pe listă este o idee bună. De-a lungul timpului, în acest colţ de pagină, am pledat de mai multe ori împotriva votului uninominal şi a sistemelor disproporţionale. Se ştie că majoritatea formelor consacrate de vot uninominal se combină cu repartizări de mandate care nu respectă regula proporţionalităţii voturi - mandate pentru competitorii electorali. Formele simple de vot uninominal - într-un tur, ca în Marea Britanie; sau în două tururi, ca în Franţa - sunt puternic disproporţionale. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să fim indulgenţi cu cei care confundă planurile şi uită că orice sistem electoral este caracterizat de două mari întrebări.

Prima se referă la „intrarea” în sistem (input): câte nume votăm? Unul sau mai multe? Astfel distingem între sistemele uni- şi cele plurinominale. În paranteză fie spus, nu toate sistemele plurinominale sunt bazate pe listă. Există sisteme în care alegătorul are mai multe voturi pe care le poate atribui unor candidaţi din partide diferite - sistemele sunt plurinominale, dar nu prevăd liste. Astfel de cazuri sunt, totuşi, rare: marea majoritate a sistemelor plurinominale se bazează pe liste. Acestea pot fi blocate (partidul stabileşte ordinea, alegătorul votează în bloc) sau deschise (alegătorul votează candidatul dorit de pe acea listă). Ştiu că mulţi români ar fi preferat ultima variantă, prin care să poată ei hotărî pe cine sprijină din cadrul unui anumit partid. Din păcate, cultura organizaţională a partidelor este una profund centralistă: dacă ar fi candidat pentru legislative, preşedintele unei filiale de partid nu ar fi deloc încântat să vadă că e mai puţin popular decât un vicepreşedinte sau decât un membru de rang inferior. De aceea partidele nu au dorit sistemele cu listă deschisă. În ceea ce mă priveşte, aş prefera lista deschisă, însă nu cred că lista blocată este, în vreun fel, problematică. E treaba partidelor să-şi organizeze procesul democratic intern în aşa fel încât ordinea pe listă să reflecte cât mai fidel opţiunile membrilor. Poate că, peste trei-patru cicluri electorale, organizaţiile de partid se vor democratiza şi se vor deschide suficient de mult încât să lase alegătorii să decidă cine dintre candidaţii partidului intră în Parlament şi cine nu.   

Cea de-a doua întrebare se referă, desigur, la „ieşire” (output): în ce măsură distribuţia mandatelor o oglindeşte pe cea a voturilor? Există destule democraţii care sacrifică proporţionalitatea şi reprezentativitatea pe altarul eficienţei, în sensul că sistemele disproporţionale tind să favorizeze partidele mari şi chiar să fabrice majorităţi. Nu mă număr printre cei care îşi închipuie că virtuţile regulii electorale din Marea Britanie ar migra cu uşurinţă către România. Când partidele vorbesc despre un „uninominal pur”, ele se referă de fapt la un „disproporţional pur şi dur”, şi nu trebuie să ne mire că doar partidele mari au fost interesate de aşa ceva. Important, până la urmă, este faptul că s-a renunţat la această idee nefericită şi s-a revenit la proporţionalitate. Singurul element cu adevărat disproporţional - dar care mi se pare adecvat - este pragul electoral. El reproduce, în esenţă, prevederile anterioare anului 2008, dar vine cu o inovaţie importantă.

Aşadar, explicitând formula matematică, pragul este de 5% la nivel naţional pentru un partid, 8% pentru o coaliţie de două partide, 9% pentru una de trei partide şi 10% pentru coaliţii formate din patru sau mai multe partide - la fel ca în 2000 sau 2004. Mai apare, însă, o uşă suplimentară către Parlament: intră şi acei competitori care nu au trecut pragul detaliat mai sus, dar au obţinut 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru judeţe. Este, desigur, o mână de ajutor întinsă UDMR, care are tot mai multe dificultăţi în atingerea nivelului de 5% la nivel naţional. (Se ştie, UDMR beneficia de o „intrare de urgenţă” şi prin legea veche: trei colegii câştigate la Senat şi şase la Camera Deputaţilor îi asigurau prezenţa parlamentară, chiar dacă la nivel naţional obţinea sub 5 procente). Pragul de acest gen ar putea fi o oportunitate şi pentru eventualele partide regionale ce ar putea lua naştere în viitorul apropiat, deşi cota de 20% în patru judeţe este greu de atins. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.