Încă o „bombă” de la CET: Judecătoria Iași oprește pe ultima sută executarea silită de 102 milioane împotriva Primăriei. Executarea ar paraliza orașul. „Meciul” încă se joacă

Saga juridică dintre Primăria Iași și CET, începută acum mai bine de un deceniu, a cunoscut în ultimele zile o nouă răsturnare de situație. Pe 21 noiembrie 2025, Judecătoria Iași a admis cererea municipalității de suspendare provizorie a executării silite pentru suma de 101,8 milioane lei. Decizia, pronunțată „fără cale de atac”, protejează pentru moment bugetul local de o poprire ce ar fi paralizat serviciile publice esențiale ale orașului.

La începutul săptămânii trecute, Primăria Iași a înregistrat pe rolul Judecătoriei două dosare: unul privind contestația la executare și altul privind suspendarea provizorie a executării silite. Termenul din 21 noiembrie a vizat tocmai această suspendare, miza fiind uriașă – peste 101 milioane lei, sumă stabilită prin hotărârea Curții de Apel Iași din vara anului 2025.

Argumentele Primăriei

Municipiul, reprezentat de primar, a arătat că titlul executoriu – decizia Curții de Apel Iași din iulie 2025 – este contestat la Înalta Curte, cu termen în decembrie. În motivarea cererii, s-a subliniat că obligațiile stabilite de instanța de apel sunt „formulate în termeni neclari, impreciși”, cu referiri la documente neidentificabile, precum „Anexa 1/2011”. Mai mult, cuantumul daunelor fusese stabilit unilateral de CET, fără expertize independente.

Executarea silită fusese deja demarată „în toate modalitățile de executare prevăzute de lege”, iar Primăria a avertizat că poprirea ar fi blocat fondurile publice destinate serviciilor vitale: iluminatul stradal, transportul, salubrizarea, dar și finanțarea școlilor, grădinițelor și spitalelor. În plus, majorarea TVA la 21% în 2025 accentua riscul financiar.

„Contestatorul Municipiul Iași prin primar (…) a menționat ca având în vedere efortul financiar considerabil pe care Municipiul Iași este obligat să îl facă în vederea asigurării serviciilor publice, cu atât mai mult cu cât în anul 2025 a intervenit și majorarea TVA de la 19% la 21% o eventuală poprire a bugetului local ar genera o situație de risc maxim, financiar și bugetar, asupra sumelor de bani existente”, se arată în soluția instanței de judecată.

Poziția instanței

Judecătoria Iași a reținut caracterul urgent al situației, subliniind că executarea fusese deja pornită „în toate modalitățile de executare prevăzute de lege”. Încheierea din 21 noiembrie consemnează: „Instanţa apreciază că executarea silită a titlului executoriu ar provoca contestatoarei un prejudiciu grav şi iremediabil care să justifice măsura excepţională a suspendării provizorii”.

Judecătorii au arătat că, deși dreptul creditoarei nu este anulat, acesta nu este „în mod iremediabil afectat prin temporizarea executării silite”, putând fi valorificat ulterior.

Prin decizia din 21 noiembrie, Judecătoria Iași a dispus suspendarea provizorie a executării silite „până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul dosarului aflat pe rolul Judecătoriei Iași, având ca obiect contestație la executare”.

Impactul asupra orașului

Decizia protejează pentru moment bugetul local de o poprire ce ar fi paralizat funcționarea orașului. O diminuare a activului cu peste 100 milioane lei ar fi generat „o situație de risc maxim, financiar şi bugetar asupra sumelor de bani existente la bugetul local”, cu efecte inevitabile: blocarea plăților către furnizorii de servicii publice și întreruperea furnizării acestora către populație.

Cum s-a ajuns aici: cronologia litigiului

Pentru a înțelege proporțiile problemei, trebuie reamintit că SC CET Iași SA a intrat în insolvență în 2012 și în faliment în 2014, iar lichidatorul desemnat de Tribunal în acest caz, firma de practicieni în insolvență Management Reorganizare Lichidare Iași SRPL, a lui Corneliu Mititelu (foto sus), a somat în repetate rânduri municipalitatea să înapoieze instalațiile de producere a agentului termic, necesare finalizării lichidării. Aceste bunuri au fost însă transferate de Primăria Iași către operatorii care au preluat treptat serviciul de termoficare în Iași – Dalkia, Veolia, Termo Service –, ceea ce, în ochii instanței, a reprezentat o încălcare a obligațiilor contractuale.

2011 – Primăria Iași semnează un contract de locațiune cu CET pentru bunurile esențiale ale sistemului centralizat de termoficare.

2012 – CET intră în insolvență, iar doi ani mai târziu în faliment. Lichidatorul cere restituirea bunurilor.

2014–2020 – Procesele se succed, cu suspendări și amânări.

2023 – Curtea de Apel dă câștig de cauză Primăriei, considerând nefondat apelul lichidatorului.

2024 – Înalta Curte casează parțial decizia și trimite dosarul spre rejudecare.

Iulie 2025 – Curtea de Apel schimbă radical direcția: obligă Primăria la plata a 101,8 milioane lei, sumă reprezentând dobânda legală acumulată între mai 2014 și aprilie 2025, cu continuarea calculului până la predarea bunurilor.

Noiembrie 2025 – Lichidatorul pune în întârziere Primăria, invocând daune de peste 1,5 milioane lei doar pentru luna septembrie.

21 noiembrie 2025 – Judecătoria Iași admite suspendarea provizorie a executării silite, protejând temporar bugetul local.

Hotărârea Judecătoriei Iași, pronunțată „fără cale de atac”, suspendă provizoriu executarea silită până la soluționarea contestației aflate pe rol. Pentru moment, bugetul local al Iașului rămâne protejat, dar verdictul definitiv urmează să fie dat de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 10 decembrie 2025. Saga juridică dintre Primărie și CET continuă, cu mize financiare uriașe și consecințe directe asupra orașului.

Publicitate și alte recomandări video