Încă o lună de secetă. Apa curge cu țârâita și în albiile râurilor, iar fântânile au secat

Un „Plan de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare” este pus în aplicare de către Adminstrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad consumatorilor din 81 de localități care utilizează ca sursă acumulările de la Pârcovaci (lângă Hârlău) și Hălceni (lângă Vlădeni). Este vorba de orașul Hârlău și de comune precum Românești, Gropnița, Movileni, Deleni etc. Acestea se regăsesc deja pe lista comunităților cu program restricționat de furnizare a apei prin rețeaua ApaVital, listă pe care Ziarul de Iași a prezentat-o deja.

Cei de la ABA Prut-Bârlad au invocat situația hidrometeorologică înregistrată în ultimii ani de secetă prelungită, care a dus la debite scăzute și chiar secare pe mai multe cursuri de apă, nivelul scăzut al apei înregistrat în anul 2024 în anumite acumulări, coroborat cu evaporația mare specifică perioadei de vară. La Pârcovaci, acumularea este plină doar pe un sfert, în vreme ce la Hălceni mai este plină pe jumătate.

Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru lunile august-octombrie sunt „zgârcite” cu partea de est a țării: cantități de precipitații mult sub mediile lunare

Potrivit informațiilor Administrației Bazinale de Apă, localităţile afectate de secetă care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, respectiv fântâni, sunt: Mădârjac (din 220 de fântâni, 3 sunt secate), Frumușica (din 102 fântâni, una este secată), Bojila (din 63 de fântâni, una este secată), Ceplenița (din 73 de fântâni, 51 sunt secate), Buhalnița (din 79 de fântâni, 55 sunt secate), Poiana Mărului (33 de fântâni secate din 48) și Zlodica (din 19 fântâni, 13 sunt secate).

Râurile au devenit pârâiașe

Pe de altă parte, Institutul Național de Hidrologie menționa în buletinul de ieri că debitele râurilor din țară se situau în general la „valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-60 la sută”. Mai mici de 30 la sută din normalele lunare erau, printre altele, debitele râurilor din bazinele hidrografice Bârlad, Jijia, pe cursurile Siretului, pe unii afluenți ai Moldovei și Bistriței – ca să reținem doar cursurile din zona Moldovei.

Zilele acestea, la stația Ungheni, Prutul are un debit de 35,5 mc/s, de două ori și jumătate mai mic decât media obișnuită a lunii august, iar pe albia Bahluiului la Iași trec doar 0,33 mc/s, adică de 8 ori mai puțină apă decât de obicei.

Siretul a avut ieri la Lespezi 7,32 mc/s – față de o medie de aproape 36 mc/s , iar prognoza pentru astăzi dimineață la stația de măsurare de la limita județului nostru este încă și mai mică, de numai 6 mc/s.

De altfel, potrivit buletinelor Institutului Național de Hidrologie, toate cursurile de apă din țară sunt sub medie, cea mai drastică scădere înregistrându-se pe râul Bârlad, cu un debit de aproape 40 de ori mai mic decât media ultimei luni de vară, respectiv 0,1 mc față de 3,9 mc/secundă.

Vin și ploile, dar abia la toamnă

Prognozele meteo arată că abia în a doua săptămână a lunii septembrie cantitățile de precipitații vor reveni în limitele obișnuite. Până atunci, traversăm „un interval care va accentua condițiile de deficit de apă în sol și va duce la uscarea culturilor de toamnă acolo unde acestea nu au fost deja compromise”, notează conf. dr. Lucian Sfîcă, de la Facultatea ieșeană de Geografie și Geologie. Specializat în meteorologie și climatologie, Lucian Sfîcă anticipează pe pagina de Facebook „Meteo Moldova” că „precipitațiile nu pot apărea decât ca mici surprize de după-amiază, mai ales în apropierea regiunii montane, dar chiar și așa nu pot scoate luna august din profilul de lună secetoasă. Odată cu acest interval, speranțele pentru o ameliorare a rezervei de apă din sol sunt mutate definitiv spre toamnă”.

Publicitate și alte recomandări video