Încâlcita moştenire a Securităţii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Încâlcita moştenire a Securităţii

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Sau cum le-a explodat istoria în faţă.

Vom continua să purtăm povara comunismului, întrucât nu am avut nici tăria, nici ocazia să ne separăm de el. Un partid menit să opereze separarea de trecutul comunist şi să propună o alternativă a fost la început boicotat, iar mai apoi compromis. Am în vedere PNŢCD şi lucrarea lui de reabilitare a moştenirii rezistenţei anti-comuniste, ca fundament al unei renaşteri autentice. Dar compromiterea sa şi a memoriei martirilor a fost unul dintre obiectivele majore ale FSN şi ale urmaşilor. Lucrarea le-a reuşit cu asupra de măsură. Astăzi partidul lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi Corneliu Coposu este practic lichidat, iar argumentul suprem îl reprezintă instalarea în fruntea lui a unui ticălos patent. Au participat la această operaţiune Securitatea, Justiţia şi partidele care şi-au împărţit prada. Astfel, dispariţia PNŢCD a atras după sine premierea imposturii şi consacrarea victoriei Securităţii asupra României. Unii m-ar acuza că sunt cuvinte mari ori părtinitoare. Nu am nicio aşteptare de la cei de rea credinţă, însă am unele speranţe de la cei care nu şi-au vândut sufletul şi conştiinţa pentru o funcţie în statul român. Pe cei de bună credinţă îi invit să analizeze cum şi-au disputat prada creştin-democrată diverse partide şi personaje dubioase, dintre care unii au fost dovediţi ca fiind agenţi plătiţi ai Securităţii. Cazul Petrov-Băsescu, care nu a precupeţit niciun talent să demoleze guvernarea CDR.

Deocamdată să reflectăm la cazul doctorului Rafila, devenit subiectul celei mai recente operaţiuni de albire a imaginii de către PSD. Care PSD dezvoltă şi actualizează moştenirea PCR, dar şi practicile sale politice. Conştienţi de golul lăuntric, pesediştii de azi procedează precum bunicii, mizând pe impactul imaginii în manipulare. La alegerile din noiembrie 1946, comuniştii au reuşit să ademenească mai multe personalităţi, printre care George Enescu, pe care l-au pus pe listele parlamentare, Gerge Călinescu, pe care l-au asmuţit împotriva lui Iuliu Maniu, pe Mihail Sadoveanu, pe care l-au transformat în emblemă a colaboraţionismului şi mulţi alţii. Astăzi, vânarea oamenilor în halate albe, în vremuri de criză medicală, socială şi economică, nu face decât să continue opera înaintaşilor. Împotmolit în iţele unei crize de identitate şi de credibilitate majoră, PSD cată să-şi spele imaginea prin recursul la serviciilor personalităţilor-unelte. Au făcut-o atâţia înaintea doctorilor Rafila şi Streinu-Cercel, că aproape nu mai contează! Intră cumva în seria „normalităţii” să-ţi foloseşti prestigiul profesional punându-l în slujba unui partid politic precum ultra-compromisul PSD. Ticăloşia repetată generează reflexul de adaptare şi poate trece drept normalitate. Cei doi s-au comportat însă ca nişte şmecheri de duzină, camuflându-şi planul politic pentru a-şi consolida credibilitatea, după care, pac! la PSD. Lovitură de maestru, vor spune unii, în buna tradiţie a şmecheriei româneşti. Însă, ghinion, istoria le-a explodat în faţă: doctorul este fiul unui securist notoriu şi torţionar dovedit! Şi astfel, din vedeta necontestată a posturilor de televiziune şi autoritate medicală, doctorul dispare din prim-plan, începe să dea explicaţii trunchiate cu privire la trecutul nebulos al tatălui, să conteste vehement verdictul istoriei şi să cadă într-o binemeritată desuetudine. E primitivă, au sărit corecţii politic de la noi, să pui în cârca urmaşilor faptele părinţilor. Nu e nicio legătură pedagogică şi morală între părinţi şi copii, înafara celei genetice, desigur. Doar nu se moştenesc ticăloşia şi abilităţile de torţionar. Deci poţi fi doctor onorabil, ba chiar să-ţi reprezinţi ţara la OMS ori să ajungi senator PSD, chiar dacă tatăl a fost un torţionar dovedit. Doctorul Rafila vrea să apere memoria neîntinată a tatălui şi recurge la un şiretlic, mizând pe necunoaşterea istoriei de către cei mai mulţi: tatăl securist nu mai era cadru activ când a avut loc masacrul celor 27 de ţărani de pe Valea Crişului Alb. Ba era, aşa cum dovedesc documentele scrise şi supravieţuitorii! Apoi doctorul tace, dar şmecheria a avut efect.

Nu-i judecăm pe copii după faptele părinţilor. Doctorul e mândru de tatăl său, dar istoria îl contrazice: bătrânul a fost torţionar! Nici asta nu contează în ochii unora, ofuscaţi că vrem să dezvăluim complexitatea legăturilor dintre trecut şi prezent. Iată şi judecata noastră: apartenenţa la familia unui securist torţionar este totuşi un element constitutiv, chiar dacă nu definitoriu, al judecăţii de valoare. Pur şi simplu nu putem omite acest detaliu biografic. Nu doresc să trag concluzii definitive cu privire la omul, medicul şi politicianul Rafila, dar sunt îndreptăţit să-mi pun întrebări cu privire la geneza filiaţiilor sale politice. Deci cum se regăseşte Rafila-junior exact în partidul moştenitorilor lui Rafila-senior? Desigur, nimic nu e întâmplător. Mai exact din vocaţie şi în virtutea principiului continuităţii. Istoria merge adesea pe căi bătătorite. E prea mult să ne punem întrebări cu privire la cazul Rafila&Rafila? Şi pentru că veni vorba, mai am o întrebare: să fie întâmplător că doctorul Rafila este reprezentantul României la OMS? Cum ştim din prea multe locuri, Securitatea s-a îngrijit să îşi plaseze oamenii în posturi importante, în interior şi în exterior. Marius Oprea a adus dovezi clare cu privire la rolul catastrofal al „moştenitorilor Securităţii” în istoria postdecembristă. La PNŢCD-ul lui Coposu, Rafila ar fi fost infiltrat. La PSD însă el este organic, e în apa lui. Iar pentru corecţii politic mai am o întrebare: cum ar fi ca Germania să fie reprezentată la OMS de fiul unui torţionar de la Auschwitz, sau Italia de progenitura unui fascist, sau Franţa de urmaşul unui colaboraţionist?

Concluzie: obsesia pesedistă de a se reinventa prin metoda spălării cu dero poate da rezultate contrarii. De exemplu să scoată la iveala petele de dalmaţian, ca în cazul doctorului Rafila.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce sprijină o bună parte din elita intelectuală şi mulţi „formatori de opinie” USR PLUS?

Alexandru LĂZESCU

De ce sprijină o bună parte din elita intelectuală şi mulţi „formatori de opinie” USR PLUS?

Poate că etichetele ideologice nu sunt astăzi considerate importante, dar ele ar putea deveni în viitor pe măsură ce curentul progresist în ascensiune va dori să promoveze politici radicale de transformare a societăţii.

Filmuletul zilei

opinii

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

Nichita DANILOV

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

… a fost atras nu de latura angelică, ci de latura demonică a lucrurilor, încercând să scoată la lumină o parte din întunericul ce sălăşluieşte-n om. Pe domnia sa nu l-au obsedat îngerii, ci demonii, creaturile diforme ce populează zi de zi, clipă de clipă, gândurile muritorilor, insuflându-le tot felul de patimi (pofte) şi vicii.

L-am ucis pe Paco!

Dana ȚABREA

L-am ucis pe Paco!

L-am ucis pe Paco! de Joaquim Bundó este cel mai recent spectacol de microteatru de la Avangardia, dintr-o serie de minispectacole de aproximativ douăzeci de minute, concepute la graniţa dintre film şi teatru, pentru oamenii în permanentă mişcare, fără prea mult timp liber, al căror timp costă bani şi care se relaxează puţin spre deloc, în secolul 21, secolul de dincolo de secolul vitezei. Ca estetică, este propusă comedia neagră şi se glisează spre incredibil, cu mijloacele actoriceşti ale credibilului, verosimilului.

Iohannis la Radio România Actualităţi

Michael ASTNER

Iohannis la Radio România Actualităţi

La ţară, cât stau în casă (şi stau tot mai mult, că, de, vremea, ziua tot mai scurtă...), merge radioul. Invariabil pe Radio România Actualităţi. Unde în câteva rânduri deja m-a surprins următoarea formulare: La cutare oră, preşedintele Klaus Iohannis va ţine o conferinţă de presă „pe care Radio România Actualităţi intenţionează s-o transmită”...

pulspulspuls

Analiză şi sinteză: brânza politică şi prazul electoral

Analiză şi sinteză: brânza politică şi prazul electoral

Dacă tot am vorbim ieri aici de vasilici şi tiriplici, iaca ce ne-au indicat unii cetitori atenţi: una bucată poză faină scociorâtă prin cotloanele feisbuciste, de campanie, cu actualul şi viitorul deputat de Iaşi Vasile Cîtea, ex-boxer, aflat în piaţă la Bălţaţi, locul de baştină. 

Caricatura zilei

Planul Aproape Naţional de Redresare şi Rezilienţă (zic aproape fiindcă Iașul nu este inclus)

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.