Încâlcite sunt căile democrației românești!

luni, 17 iunie 2024, 03:01
1 MIN
 Încâlcite sunt căile democrației românești!

Câteva reflecții pe marginea alegerilor comasate.

Toți cei care au fost implicați în vreun fel sau altul, din 1990 și până astăzi, în organizarea diferitelor scrutine știu foarte bine că alegerile locale sunt cele mai dificile pe motiv că se lucrează (votează, procesează, centralizează) cu patru categorii de buletine de vot (primar, consiliu local, președinte de consiliu județean, consiliu județean). La alegerile prezidențiale se lucrează cu un singur buletin de vot și, chiar dacă acest scrutin se desfășoară în două runde, lucrurile sunt relativ ușor de gestionat. Un pic mai complicat este la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților unde avem două categorii de buletine de vot. La alegerile parlamentare din 2008 și 2012 am avut scrutin uninominal cu vot de compensare ceea ce a presupus mai multe categorii de buletine de vot, corespunzătoare numărului de circumscripții uninominale dintr-un județ. Ce balamuc a fost atunci la repartizarea mandatelor de parlamentar!

Ca la alegerile comasate (locale și europarlamentare) din 9 iunie a.c. parcă n-a fost niciodată atât de complicat și de obositor. Așa cum am anticipat în articolele anterioare, organizarea și desfășurarea au fost dificile deoarece am avut 5 categorii de buletine de vot și tot atâtea procese verbale de consemnare a rezultatelor votării. Închipuiți-vă ce înseamnă să instruiești 783 de experți electorali, câte secții de votare au fost în județul Iași, pentru exercitatea funcției de președinte al biroului electoral al secției de votare (BESV) și tot atâția pentru funcția de locțiitor al președintelor BESV, să le explici toate procedurile care trebuie urmate pe parcursul procesului de votare, dar mai ales completarea proceselor verbale de consemnare a rezultatelor și introducerea acestora pe tableta electronică pentru a genera „procesele verbale-dateˮ, respectiv „procesele verbale-pozeˮ.

Toți acești oameni trebuie să cunoască foarte bine ce înseamnă „listă electorală permanentăˮ, „listă electorală suplimentarăˮ,„listă electorală complementarăˮ, „extrasul de pe lista electorală pentru alegătorii care votează cu urna specialăˮ, cu diferențele specifice pentru alegerile locale și alegerile europarlamentare. O greșeală frecventă în completarea proceselor verbale la alegerile europarlamentare a fost completarea rubricii dedicate „alegătorilor de pe lista suplimentarăˮ cu numărul înscris la rubrica „alegătorii de pe lista complementarăˮ din procesele verbale de la alegerile locale. Apoi, avem aceeași problemă de când tot organizăm alegeri – completarea proceselor verbale de consemnare a alegerilor astfel încât să fie respectate „cheile legale de controlˮ, fără de care nu pot fi validate datele în aplicațiile informatice. Oamenii greșesc la calcule, nu respectă corelațiile. De exemplu, la alegerile locale, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este egal cu suma numărul de alegători (semnături) de pe lista permanentă prezenți la urne, cu numărul de alegători de pe lista suplimentară prezenți la urne, cu numărul de alegători de pe lista compementară prezenți la urne și cu numărul de alegători prezenți la urne pentru care s-a utilizat urna specială (urna mobilă). Pare simplu, dar pe la ora 24:00, completarea acestor „hârtiiˮ dă mare bătaie de cap membrilor BESV. Pentru ca treaba să iasă bine, fără erori sau avertismente la introducerea datelor în Formularul de Verificare a Cheilor legale de control (FVC) – aplicația informatică de pe tabletă, avem nevoie de cunoștințe de legislație electorală, competențe de calcul matematic, atenție și răbdare.

În continuare vă propun să urmărim derularea unei zilei de muncă a președintelui și membrilor BESV. Oficial procesul de votare începe la ora 7:00 și se finalizează la ora 22:00. Dacă este rând în secția de votare, legea spune că procesul de votare se prelungește până votează și ultimul alegător, dar nu mai târziu de ora 24:00. Tot legea spune că președintele și membrii BESV, operatorul de tabletă și personalul de ordine trebuie să fie prezenți în locația secției de votare începând cu ora 6:00, pentru a verifica toate materiale (pachetele sigilate cu buletine de vot, ștampile, formulare, urne, cabine de vot). Prin urmare, toți acești oameni aflați în exercițiul puterii de stat se trezesc pe la ora 5:00, în funcție de tabieturile de dimineață și timpul de deplasare de la reședința obișnuită/domiciliu la locația secției de votare. La ora 22:00 când se finalizează teoretic votarea, președintele, membrii BESV și personalul auxiliar au circa 16 ore de activitate. Unii au parte de o muncă în condiții grele (căldură, aglomerație, controverse, certuri) la secțiile de votare unde participarea la vot este mare, în timp ce alții au parte de lejeritate în secțiile de votare unde se prezintă mai puțin de 20% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

După o zi de oboseală (6:00-22:00), începe „adevărata distracțieˮ: desigilarea urnelor, aranjarea buletinelor de vot pe categorii, numărarea acestora, întocmirea proceselor verbale-ciornă (draft-urile), introducerea datelor de pe ciorne în aplicația FVC, identificarea erorilor de calcul dacă este cazul, întocmirea proceslor verbale-exemplarele originale, fotografierea unui exemplar și introducerea în sistem ca proces verbal-date, finalizarea propriu-zisă a procesului electoral, deplasarea la sediul biroului de circumscripție pentru predarea proceselor verbale de la alegerile locale, apoi deplasarea la Biroul Electoral Județean pentru verificarea și procesarea proceselor verbal de consemnarea a rezultatelor pentru alegerea președitelui de CJ, a consiliului județean și pentru alegerile europarlamentare. Imaginează-ți, dragă cititorule, situația în care numărul de buletine de vot din urnă nu corespunde cu numărul de alegători înscriși pe listele electorale (numărul de semnături ale celor prezenți la urne) sau dacă numărul de buletine de vot primite nu este egal cu suma rezultată din numărul de buletine de vot valabil exprimate, plus numărul de buletine de vot nule, plus numărul de buletine de vot anulate.

Procesarea rezultatelor înscrise în procesele verbale a continuat și pe parcursul zilelor de luni și marți (10-11 iunie). Membrii birourilor electorale județene, împreună cu statisticienii și președinții sau locțiitorii secțiilor de votare au muncit circa 48 de ore fără întrerupere pentru a procesa procesele verbale. După cinci zile de la votare nu aveam rezultatele finale pe țară, cu excepția a 13 birouri electorale județene. S-au făcut cereri de renumărare a voturilor exprimate, plângeri penale, au fost chiar și proteste. În municipiul București au fost probleme mari la unele sectoare, unde s-a dispus renumărarea voturilor exprimate și refacerea proceselor verbale de consemnare a rezultatelor astfel obținute. În localitatea Costinești din județul Constanța, voturile pentru primar au fost numărate de cinci ori. Biroul electoral al circumscripției locale a propus anularea alegerilor pentru funcția de primar al Costineștiului, cerere respinsă de Biroul Electoral Central. Până la urmă, alegerile au fost câștigate de un candidat la o diferență de doar două voturi. În multe localități din țară funcția de primar a fost extrem de disputată și, ulterior, câștigată la câteva voturi diferență. Prin urmare, fiecare vot contează în economia rezultatelor finale.

Câteva concluzii se desprind din tot ceea ce s-a întâmplat la aceste alegeri comasate:

u nevoia de profesionalizare a experților electorali (președinții și locțiitorii birourilor electorale ale secțiilor de votare), testarea acestora în perspectiva alegerilor din toamna acestui an și/sau înlocuirea acelora care au greșit procesele verbale;

u în perspectivă trebuie simplicat sistemul informatic compus momentan din patru aplicații (aplicația pentru dovedirea dreptului de vot – ADA, sistemul informativ de monitorizare a proceslui de votare și prevenire a votului ilegal – SIMPV, formularul de verificare a cheilor de control – FVC și sistemul informatic de centralizare a proceselor verbale – SICPV);

u reducerea și simplificarea tuturor procedurilor de lucru prin introducerea unui management unitar și coerent al proceselor electorale astfel încât rezultatele finale să fie furnizate în maximum 48 de ore de la finalizarea votării (închiderea urnelor).

Și ar mai fi o concluzie de adăugat: comasarea a fost bună pentru aleși, dar nu și pentru alegători. S-a făcut economie la bugetul statului, partidele mainstream au ieșit în câștig, mai ales la alegerile europarlamentare, participarea la vot a fost rezonabilă datorită mobilizării electoratului interesat de alegerile locale, dar democrația nu a câștigat prin calitatea informației, a dezbaterilor sau a aleșilor. Per ansamblu, defilăm cu politicieni fără carismă și discurs, componenta ideologică – „sarea și piperul politiciiˮ lipsește, iar propaganda deșănțată din media și rețele de socializare nu ține loc de competență în materie de politici publice.

 

Ciprian Iftimoaei este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative, Universitatea „Petre Andrei” din Iași

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii