anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
TVR Iasi Telejurnal
anunturi

sambata, 01.04.2023

Încălzirea centrală în Iaşi va costa peste 100 de milioane de euro. 60 de milioane se duc numai pe cărbune

GALERIE
vagoane-carbune
  • vagoane-carbune
- +

Costurile pentru achiziţia şi transportul cărbunelui necesar în această iarnă la CET trec pragul de 300 milioane lei. 

Municipalitatea a anunţat ieri că preţul final pentru care a încheiat contractul cu Vitol SA Geneva, furnizorul cărbunelui, ajunge la aproape 415 dolari/tonă, sumă care cuprinde transportul huilei în portul Constanţa (86 dolari/tonă) şi preţul mediu de achiziţie al tonei de cărbune cotat la bursele internaţionale în luna septembrie (circa 328 dolari).

Ţinând cont că Primăria a contractat o cantitate totală de 140.000 tone, rezultă fonduri necesare în valoare de aproape 60 milioane dolari. Municipalitatea a achitat deja o primă factură, de circa 25% din valoarea contractată, respectiv o sumă de 16 milioane de dolari.

Anul trecut, Primăria a achiziţionat cărbune tot de la Vitol SA Geneva, dar cantitatea a fost mai mică (75.000 tone), iar preţul de achiziţie şi transport de două ori mai mic. În decembrie 2021, preţul cărbunelui la bursele internaţionale era de aproape 130 dolari/tonă, în timp ce, ieri, ajungea la 300 dolari/tonă cu o tendinţă de scădere în perioada următoare.

Contract de transport şi cu CFR Marfă

Din portul Constanţa, cărbunele va ajunge la Iaşi pe calea ferată în cadrul unui contract distinct încheiat de către Primărie cu CFR Marfă, transportatorul urmând a încasa aproape 20 milioane lei (circa 4 milioane de dolari).

„Prima tranşă de cărbune este livrată în portul Constanţa în perioada 5 – 15 octombrie 2022”, a declarat ieri Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei. Toată cantitatea de cărbune trebuie livrată până la mijlocul lunii noiembrie.

Costurile enumerate mai sus nu vor fi singurele pentru asigurarea agentului termic: municipalitatea trebuie să asigure salariile a peste 340 de salariaţi şi alte cheltuieli care ţin de bună funcţionare a sistemului de termoficare.

În schimb, aşa cum „Ziarul de Iaşi” relata recent, Primăria ar putea să-şi echilibreze cheltuielile cu veniturile în urma vânzării de energie electrică: odată cu punerea în funcţiune a CET Holboca, capacitatea de producţie va creşte considerabil (de la 4 MW/oră la 50 MW/oră), iar Primăria va putea livra mai multă energie în sistemul naţional. Rămâne de văzut în ce măsură îşi va rotunji veniturile.

Dacă nivelul încasărilor poate fi greu de estimat, cheltuielile totale pentru susţinerea sistemului de termoficare pot trece pragul de 500 milioane lei, o estimare recentă a primarului Mihai Chirica fiind de 535 milioane lei.

La sistemul de termoficare a Iaşului sunt racordate peste 23.000 de apartamente, respectiv aproape 20% din fondul locativ existent. La acestea se adaugă câteva sute de clădiri publice şi private: spitale, unităţi de învăţământ şi imobile deţinute de persoane particulare. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Greierii din capul „furnicuţei”

Nicolae GRECU

Greierii din capul „furnicuţei”

Cazul Dorinel Munteanu nu este izolat: climatul de scandal care domină fotbalul românesc, iniţiat de oameni de fotbal cu calităţi îndoielnice, este girat chiar de către zeii care au scos acum 30 de ani lumea în stradă.

opinii

Eufemismele (V)

Eugen MUNTEANU

Eufemismele (V)

Comentarea metamorfozelor mereu surprinzătoare ale fenomenului discursiv pe care îl numim eufemizare continuă pe marginea unor exemple din aria terminologiilor profesionale.

Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei

Dorin DOBRINCU

Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei

Tema unionismului – în mod explicit unirea României cu Republica Moldova (sau invers) – a fost destul de populară în ultimul deceniu, în mai mare măsură la vest de Prut, în creştere la est de râu. Nu este de mirare că mulţi politicieni de la Bucureşti sau Chişinău, activişti de diverse orientări, cetăţeni în căutare de notorietate s-au agăţat de subiect şi l-au rostogolit în media, pe reţelele sociale, la manifestaţii felurite, la adunări electorale, conferinţe, l-au inscripţionat pe clădiri publice sau pe marginea căilor de comunicaţii.

Constituţia de la 1923 şi posteritatea ei

Ioan STANOMIR

Constituţia de la 1923 şi posteritatea ei

La centenar, constituţia de la 1923 întruchipează paradoxurile epocii interbelice: mai mult decât oricare alt text, ea ilustrează reuşitele şi imperfecţiunile sistemului de guvernare al României Mari. Lichidată în 1938 de lovitura de stat carlistă, repusă în vigoare parţial la 1944, înlocuită cu ordinea totalitară comunistă, spre a fi invocată mai apoi în anii de după 1989, constituţia de la 1923 devine, o dată cu trecerea timpului, imaginea libertăţii pe care noile tiranii o înlătură. În posteritate, constituţia de la 1923 este mai elocventă şi memorabilă decât în intervalul ei de aplicare concretă. În lupta cu dictaturile secolului XX, legea fundamentală de la 1923 este mobilizată ca un semn al moderaţiei şi al domniei legii.

pulspulspuls

O fi ea mare, dar nici la pensie nu-i tihneşte lui dom’colonel. Cine i-a stricat tihna şi de ce?

PULS

O fi ea mare, dar nici la pensie nu-i tihneşte lui dom’colonel. Cine i-a stricat tihna şi de ce?

Dacă e uichend, haideţi pe astăzi să fie una fără politicieni, că aşa ne-am şoptit în barbă acuma ceva vreme: măcar sâmbăta să nu-i mai vedem prin faţa ochilor pe aici pe la rubricuţă! Aşadar, să fie una cu „Bă, tu iar n-ai şapcă?”. Adicătelea cu ţaigheri şefi, foşti sau actuali. Iar pe astăzi avem veşti noi despre unul fost, actualmente pensionar baban. 

Caricatura zilei

România - Belarus

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Credeti ca blocurile ridicate dupa anii 2000 in Iasi si in tara sunt sigure in cazul unui cutremur major?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.