Încălzirea climei a accelerat „semnificativ” începând din anul 2015 (studiu)

„Pe parcursul ultimilor zece ani, rata estimată de încălzire a fost de aproximativ 0,35°C, în comparație cu ceva mai puțin de 0,2°C per deceniu, în medie, între anii 1970 și 2015”, au declarat autorii acestui studiu, publicat în revista științifică Geophysical Research Letters.

Este cea mai mare rată de creștere a temperaturii de la începutul înregistrărilor meteorologice din 1880.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii s-au bazat pe datele de observare a schimbărilor climatice obținute de NASA, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) și institutul Berkeley Earth.

Ei au eliminat din calcule principalele influențe naturale susceptibile să mascheze evoluția de fond a temperaturilor, precum fenomenul meteorologic El Nino, erupțiile vulcanice și variațiile activității solare, „pentru a reduce „zgomotul” și pentru a face mai vizibil semnalul subiacent al încălzirii pe termen lung”, a explicat Grant Foster, un statistician american și coautor al studiului.

„Datele corectate arată o accelerare a încălzirii climatice începând din 2015, cu o certitudine statistică de peste 98%”, a detaliat Stefan Rahmstorf, cercetător la PIK și autorul principal al studiului.

Dezbateri științifice

„Dacă ritmul de încălzire observat în acești ultimi zece ani se va menține, atunci pragul de 1,5°C fixat prin Acordul de la Paris va fi depășit în mod durabil înainte de 2030”, a subliniat Stefan Rahmstorf.

Temperaturile medii globale au înregistrat în ultimii trei ani niveluri nemaivăzute până acum: 2023, 2024 – record absolut – și 2025 au fost cei mai călduroși ani înregistrați vreodată de către meteorologi.

„După corecția efectelor lui El Nino și a maximului solar, anii 2023 și 2024, excepțional de călduroși, apar după aceea ușor mai răcoroși, dar rămân totuși cei mai călduroși doi ani înregistrați vreodată” de meteorologi, a explicat studiul realizat de PIK, care nu examinează însă și cauzele aflate la originea acestei accelerări.

Chestiunea unei creșteri potențiale a ritmului de încălzire a planetei noastre stârnește dezbateri aprinse în cadrul comunității științifice.

Contactat de AFP, Zeke Hausfather, climatolog la institutul american Berkeley Earth, recunoaște că „există astăzi un consens destul de larg (dacă nu universal) asupra faptului că a existat o accelerare detectabilă a încălzirii climei în ultimii ani”.

Dar, potrivit acestuia, metodele utilizate de Grant Foster și Stefan Rahmstorf pentru a elimina din calcule efectele variațiilor naturale ale climei ‘sunt în mod evident imperfecte și vor lăsa probabil să persiste anumite efecte’.

În 2024, un studiu apărut în revista Communications Earth & Environment a estimat că datele disponibile nu permit detectarea într-o manieră statistică robustă a unei accelerări a încălzirii dincolo de creșterea constantă observată începând din anii 1970, recordurile recente putând fi compatibile cu tendința existentă.

Contactat în 2025 de AFO, Robert Vautard, copreședinte al grupului de lucru din cadrul GIEC pentru bazele științifice ale schimbărilor climatice, a declarat că recentele recorduri sunt „surprinzătoare”, dar „nu aberante”, ținând cont de precedentele estimări științifice.

Influența aerosolilor

Pe lângă fluctuațiile naturale, el a insistat asupra necesității de a studia influența scăderilor globale ale emisiilor de aerosoli.

Aceste particule emise de activitățile umane, reflectând o parte din radiația solară și modificând formarea norilor, au tendința de a răci planeta și de a compensa parțial fenomenul de încălzire.

Zeke Hausfather consideră că „nu se știe încă în ce măsură încălzirea suplimentară observată în ultimul deceniu reprezintă o reacție forțată” – adică ar fi cauzată de factori externi, care modifică clima în mod durabil, cum ar fi „creșterea continuă a emisiilor de gaze cu efect de seră” de origine antropică sau „reducerea rapidă a emisiilor globale de SOS2 (dioxid de sulf), care maschează o parte din această încălzire istorică” – sau doar niște „elemente de variabilitate neforțată”.

Studiul realizat de PIK indică faptul că „răcirea prin aerosoli a scăzut cu aproximativ 0,1 – 0,3 W/m2 (wați pe metru pătrat) între 2000 și 2011”, dar, din cauza unei „incertitudini importante privind observațiile încărcăturilor de aerosoli și impactul acestora asupra temperaturii globale”, o accelerare a schimbărilor climatice „este, din acest motiv, probabilă, dar nu sigură”.

Publicitate și alte recomandări video