Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 21

Inițial, simptomatologia poate fi redusă, spun specialiștii. La finalul verii sau începutul toamnei, polenul de ambrozie provoacă diverse forme de rinită sau conjunctivită, care se manifestă cu nas înfundat, rinoree, episoade de strănut, diferite mâncărimi. Dar polenul poate declanșa și crize severe de astm, dar și erupții la nivelul pielii.

„În timpul sezonului de ambrozie, o singură plantă poate elibera un miliard de grăuncioare de polen în aer, care pot fi purtate de vânt până la 3 kilometri pe uscat. Evitarea expunerii la polenul de ambrozie este aproape imposibilă, dar există modalități de a limita expunerea și de a reduce severitatea simptomelor. În timpul sezonului de ambrozie, ar trebui să: urmăriți un calendar polinic, să evitați să ieșiți în aer liber în orele de vârf ale zilelor călduroase, păstrați ferestrele închise, schimbați des hainele și să vă spălați pe față și mâini după ce ați fost afară, cât și să nu uscați rufele afară”, au transmis medicii.

Dar tot ei spun că nu este suficient să eviți expunerea, mai ales că acest lucru e practic imposibil dacă nu alegi să te închizi luni de zile în casă. Diagnosticul alergiei la ambrozie se face de obicei prin teste cutanate sau teste de sânge, care detectează prezența anticorpilor specifici pentru polenul de ambrozie. Dacă alergia a fost confirmată, există și forme de tratament, care poate include antihistaminicele, corticosteroizii nazali sau decongestionante, pentru simptome, și imunoterapia pe termen lung. Conform medicilor, aceasta din urmă presupune expunerea treptată a pacientului la alergeni în doze controlate, pentru a reduce sensibilitatea la polenul de ambrozie.

„Pentru majoritatea persoanelor cu simptome frecvente, steroizii nazali sunt cel mai bun tratament. Dacă simptomele sunt mai ușoare, poate fi suficient un antihistaminic oral. La recomandarea medicului, începeți să luați medicamente cu două săptămâni înainte de începerea sezonului de înflorire a ambroziei. Controlul ambroziei este esențial pentru reducerea incidenței alergiilor. Măsurile de prevenire includ identificarea și distrugerea plantelor de ambrozie înainte ca acestea să elibereze polen. Autoritățile locale trebuie să implementeze programe de eradicare a ambroziei”, au conchis medicii.

Polenul înfloririi copacilor primăvara poate fi la rândul său periculos

„Ziarul de Sănătate” a abordat într-un amplu dosar problema alergenilor cu precădere la copii, care au o sensibilitate crescută la amplificarea și dezvoltarea de reacții alergice. Nu doar polenul de ambrozie este periculos, deși acesta este cel mai vizibil.

Prof.dr. Evelina Moraru, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, medic primar pediatrie, alergologie imunologie și gastroenterologie, a explicat pentru „Ziarul de Sănătate” faptul că la persoanele alergice sistemul imunitar tratează polenul ca pe un element străin. În acel moment semnalul „pericol” este declanșat, iar antigenul este atacat prin producerea de cantități mari de anticorpi.

• CITEȘTE ȘI: Medicii pediatri ieșeni avertizează: răcelile de care nu scapă copiii ar putea fi alergii sezoniere care trebuie tratate urgent

Iar vinovat de astfel de reacții poate fi și polenul arborilor precum mesteacănul, ulmul, frasinul alb, plopul, arțarul, salcia, dudul și nucul. Acestea dau ceea ce medicii numesc alergii de primăvară, în momentul în care acești pomi înfloresc, și se manifestă clinic în funcție de sensibilitățile individuale. Spre deosebire de acesta, polenul mai mare, ceros, găsit pe florile colorate și diseminat de albine, nu provoacă de obicei multe simptome de alergie.

„Alergenii pătrund în corp prin contact cutanat, prin mucoasa respiratorie, digestivă sau prin alimente. Polenul declanșează reacția alergică, iar corpul eliberează o substanță denumită histamină pentru a-l anihila. Histamina este responsabilă, în cea mai mare parte, de simptomele alergice neplăcute apărute în tentativa organismului de a scăpa de factorul alergen. Ea constituie totodată și ținta principală a medicației antialergice actuale. Alergiile apar prin sensibilizare, deci un prim contact, iar la repetarea contactului se declanșează reacția alergică, printr-un mecanism de secreție a imunoglobulinei E care va determina eliberarea din celulele mastocitare a unor mediatori care produc simptome, cel mai frecvent, secreția de histamină. Putem vorbi și de o predispoziție genetică în apariția alergiilor, fapt observat la copiii care au părinți cu diferite tipuri de alergii”, a precizat prof.dr. Evelina Moraru.

Publicitate și alte recomandări video