Incertitudine politică la Sofia
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

Incertitudine politică la Sofia

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

După scrutinul din primăvară, cetăţenii nu s-au speriat de instabilitate într-atât încât să se întoarcă în braţele partidelor consacrate, ci au perseverat în a vota grupări anti-establishment precum cea condusă de artistul Slavi Trifonov (ITN - „Există un astfel de popor”).

Bulgaria a fost, în cele peste trei decenii de la începutul tranziţiei postcomuniste, reperul nostru favorit în materie de comparaţii, mai ales că ambele ţări s-au situat constant la coada plutonului est-european, în materie de performanţe economice şi politice. La acest statut a contribuit şi gradul destul de bun de cunoaştere reciprocă între cele două societăţi, deşi aici s-ar putea spune că balanţa este oarecum dezechilibrată de turism, fluxul de români care vizitează ori se opresc în Bulgaria fiind mult mai mare (din păcate) decât cel în sens invers.

Vecina noastră din sud traversează, de mai multe luni, o criză politică serioasă, incapacitatea forţelor politice de a colabora pentru formarea unui nou guvern fiind pe punctul de a duce la convocarea celui de-al treilea scrutin, în mai puţin de şase luni. Trebuie menţionat faptul că, din fericire, cabinetul interimar non-partizan condus de Stefan Yanev reuşeşte să ţină în funcţiune instituţiile statului. Dar, aşa cum ştim din experienţa românească, pentru o ţară ce are de recuperat întârzieri şi de eliminat blocaje, voinţa politică este necesară, iar singura modalitate prin care ea se poate concretiza este majoritatea parlamentară.

Alegătorii bulgari au transmis, în două rânduri, un mesaj de neîncredere în partidele consacrate şi în leadership-ul lor. Atât formaţiunea de centru-dreapta a longevivului ex-premier Boiko Borisov (GERB 0 Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), cât şi socialiştii şi-au văzut spulberate, de două ori consecutiv, iluziile de a putea forma o majoritate guvernamentală. Şi mai interesant este faptul că, pentru ambele formaţiuni, scorurile din iulie au fost mai proaste decât cele din aprilie. Aşadar, după scrutinul din primăvară, cetăţenii nu s-au speriat de instabilitate într-atât încât să se întoarcă în braţele partidelor consacrate, ci au perseverat în a vota grupări anti-establishment precum cea condusă de artistul Slavi Trifonov (ITN - „Există un astfel de popor”).

În actualul legislativ de la Sofia există încă două grupări care, în teorie, ar putea colabora cu ITN pentru învestirea unui guvern alcătuit exclusiv din grupări noi, care ar mai avea nevoie de câteva voturi pentru atingerea majorităţii absolute. Dar, din câte se pare, domnul Trifonov nu pare dispus să poarte negocieri de substanţă, ci mai degrabă să-şi pregătească susţinătorii pentru noi alegeri. Foarte probabil, liderul ITN speră în repetarea dinamicii de la începutul verii, ceea ce i-ar oferi locul întâi şi şansa unei majorităţi stabile, într-o coaliţie pe care să o controleze fără probleme. Întrebarea este, însă, dacă nu cumva se va ajunge la efectul contrar, cu acuzaţii de neseriozitate la adresa ITN şi cu reorientarea unor alegători către unul din cele două rele cunoscute. Iar cel mai cunoscut este, indiscutabil, Boiko Borisov, figura dominantă a politicii bulgare din ultimii doisprezece ani şi, pe cale de consecinţă, ţinta a numeroase acuzaţii de corupţie şi proastă guvernare.

Vom vedea, curând, dacă vecinii noştri din sud vor fi nevoiţi să meargă din nou la urne, în această toamnă. Până atunci, să remarcăm faptul că România nu are experienţa crizelor guvernamentale îndelungate, nici chiar atunci când formarea guvernului presupune negocieri dificile în condiţii de echilibru politic (cazul guvernărilor de centru-dreapta). Apoi, chiar dacă este dificil să facem comparaţii între performanţele formaţiunilor vechi şi noi din cele două ţări, se poate remarca faptul că în România partidele consacrate au rezistat mai bine, din perspectivă electorală. O comparaţie între performanţa celor două formaţiuni dominante în ultimii ani - PSD, respectiv GERB - ilustrează rezilienţa superioară a social-democraţilor români, poate şi datorită faptului că schimbările la vârf din acest partid au atenuat ostilitatea unor segmente importante din public (Liviu Dragnea este ieşit din ecuaţie, în timp ce Boiko Borisov continuă să-şi domine partidul).

În fine, indiferent de rezultatele negocierilor de la Sofia şi de eventuala convocare a unor noi alegeri, putem observa că linia anti-establishment - pentru unii, pe cale să devină anti-sistem - asumată de  Slavi Trifonov şi ITN - nu are un corespondent real în România. Eforturi de acest tip au existat în anii trecuţi în alte ţări postcomuniste, cum ar fi Cehia sau Slovacia, dar încercarea de a include lupta anticorupţie într-un proiect populist nu a avut succes, în ţara noastră. Poate şi acesta este unul dintre motivele pentru care România are, astăzi, un guvern, iar Bulgaria nu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.