Ursul de la Dobrovăț: nu a fost văzut, dar face furori în zonă
Imagini cu urme lasate de un animal de talie mare în Padurea Bârnova-Dobrovat au st&acir (...)
citeste totduminica, 29.05.2022
Pădurea spânzuraţilor, în regia lui Radu Afrim, de la TNB, nu numai că aduce textul lui Liviu Rebreanu în actualitate şi nu numai că face uz de cele mai noi mijloace estetice ale teatrului contemporan, dar face legătura cu situaţia politică din România, cu cea europeană în întregul ei, poate chiar mondială, adresând o întrebare valabilă pentru toată lumea astăzi: ”Unde/Încotro mergem?”.
Întrebarea retorică este susţinută la nivel vizual de flash-urile derulate cu repeziciune în final, imagini semnificative pentru secolul dilematic în care trăim. Imaginile mai sunt elocvente pentru lumea divizată în tabere din care facem parte şi căreia totodată i ne împotrivim, aspirând la unitate şi armonie. Câteva fragmente inserate în mod neaşteptat chiar în timpul spectacolului, ca un comentariu la o replică a lui Apostol Bologa (Alexandru Potocean) redau imagini de la protestul din 10 august 2018, când fratele a ridicat încă o dată mâna asupra fratelui, iar imaginile cu atrocităţi din întreaga lume, derulate cu repeziciune la final lărgesc sfera de interes a întrebării la nivel global.
Radu Afrim respectă firul narativ al romanului şi nu actualizează radical, creând un inspirat paralelism între România din timpul Primului Război Mondial şi cea de astăzi. Conştiinţa sau dublul lui Apostol Bologa (Marius Manole) conferă posibilitatea unei perspective spectaculare actuale, dinspre viitor spre trecutul ca prezent viu. Momente cu adolescenţi absorbiţi de tehnologie, care au nevoie să înţeleagă ceva din secolul în care trăiesc şi care nu primesc la şcoală răspunsuri la întrebările lor despre trecutul reconstruit de interesele politice ale vremii sunt integrate firesc în economia spectacolului.
În acelaşi mod, un adolescent ar putea adresa întrebările pe care tânărul din prolog le adresează conştiinţei lui Apostol Bologa, un dialog paradigmatic pentru deruta unei întregi naţiuni, despre care s-ar putea spune că şi-a pierdut şi ar avea nevoie să îşi redobândească propria conştiinţă, nu în sens propagandistic, ci într-un sens cât se poate de firesc: ce se poate spune despre un popor care nu are milă de semenii săi, despre nişte oameni care se luptă între ei cu cruzime, neştiind care sunt mizele acţiunilor lor, care au revoltat Occidentul?
Este un spectacol de plan secund şi de background, iar nu unul de prim-plan, prim-planul fiind ocupat în cea mai mare parte de sugestia drumului. Cu atât mai mult cu cât se proiectează (imagini deopotrivă abstracte şi concrete) pe întregul perete de fundal de la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti. O cărare şerpuită, sinuoasă face legătura între spectator şi situaţiile scenice. Metaforele şi plastica vizuală ale lui Afrim sunt de cele mai multe ori concretizate, astfel încât să existe o latură educativă bine definită a spectacolului, dar şi pentru că aşa lucrează regizorul de obicei. Metafora drumului ocupă cea mai mare pondere deoarece quo vadis-ul din final nu-i decât un laitmotiv, o întrebare la care încă nu avem un răspuns.
Expresii de genul ”spânzuraţi ca nişte câini” îşi află corespondentul în imagistica spectacolului, dar şi în realitatea românească (într-o pădure din Vâlcea, nişte oameni au torturat şi spânzurat mai mulţi câini maidanezi în vara lui 2017). Fără exagerare, românul nu e lup pentru om, românul e fiară şi pentru lupi, şi pentru câini, şi pentru ceilalţi oameni. În continuare, metafora mâinilor, a degetelor uriaşe din scenă ori a capului sugerează schizoidia morală, confuzia, un popor în derivă. La un moment dat, capul uriaş din scenă, figura ceramică, la limita dintre hidos şi candid (în funcţie de jocurile de lumini şi mişcare cu ochii) se suprapune perfect peste capul lui Bologa pe mâini, culcat pe masă, înaintea condamnării. Condamnarea lui Apostol Bologa devine relevantă pentru damnarea unei întregi naţiuni. Cel mai intim element de decor (Cosmin Florea) este coliba, casă părintească şi celulă de interogatoriu, pe muchia unor asemenea dualităţi metaforice, semnificative pentru soarta poporului român (românul simţindu-se-n România deopotrivă ca acasă ori ca într-o temniţă), clădindu-se liniile de forţă ideatice.
Spectacolul nu este doar de perspectivă, ci şi de detaliu. Din nevoia de a reda detaliile şi pentru ca acestea să poată fi receptate de spectatori (detalii de interior, covorul de perete, tabloul cu Adam şi Eva etc., dar şi detalii care ţin de mimică, gestică şi corporalitatea personajelor), Radu Afrim introduce în mod justificat proiecţia în timp real. Detaliile contribuie la caracterul de spectacol-mărturisire. Spectacolul este fără îndoială o mărturisire, dar nu despre trecut, ci despre prezent. Este cel mai social spectacol al lui Radu Afrim, fără a fi documentar. Reuşita în acest sens se datorează în mare parte distribuirii lui Alexandru Potocean în rolul lui Apostol Bologa, un actor cu o experienţă uriaşă în teatrul documentar şi social-politic, deţinând totodată forţa de a crea un personaj puternic din punct de vedere uman, moral şi psihologic.
Aşa cum Gianina Cărbunariu s-a apropiat tot mai mult de estetic dinspre teatrul documentar, Radu Afrim ajunge să creeze teatru social autentic, plecând de la esteticul pur. Cel puţin în prolog sunt dezbătute chestiuni social-politice actuale (cui permitem să construiască istoria pentru copiii noştri, sugestii ecologice şi nu numai). Dar defrişarea pădurilor şi trunchiurile de copac sunt în acelaşi timp o metaforă, atingând absenţa verticalităţii. De fapt, Afrim are în vedere o întrebare cât se poate de simplă: ce ar mai avea de spus Apostol Bologa astăzi? O întrebare pe care ar trebui să o adreseze orice spectacol care reia/rescrie un text clasic, pentru a fi viabil. O întrebare la care, în cazul de faţă, punând în joc întregul arsenal al teatrului nou, e invitată să răspundă noua generaţie.
*
(Pădurea spânzuraţilor după Liviu Rebreanu, scenariul şi regia, univers sonor: Radu Afrim, distribuţia: Alexandru Potocean/Apostol Bologa, Richard Bovnoczki/Klapka, Raluca Aprodu/Ilona, Vitalie Bichir/Paul Vidor, Ada Galeş/Marta, Ţărancă, Marius Manole/Conştiinţa, Ciprian Nicula/Petre, Istvan Teglas/Locotenent Varga, Generalul Karg, Natalia Călin/Doamna Bologa, Alexandra Sălceanu/Preoteasă, Soră medicală, Florin Călbăjos/Preotul Boteanu, Muzicant, Liviu Popa/Cervenco, Alexandru Chindriş/Pălăgieşu, Soldat, Emilian Mârnea/Caporal, Muzicant, Cristian Bota/Colonelul Gross, Octavian Voina/Svoboda, Soldat, Andrei Atabay/Medic militar, Sodat, Flavia Giurgiu/Ţărancă, Soldat, Tiberiu Enache/Adolescent, Soldat, Vlad-Ionuţ Popescu/Soldat-Poet, George Olar/Vasile, Soldat, Bogdan Iacob/Ofiţer, Vlad Galer, Cosmin Ilie, Ciprian Valea, Silviu Mircescu (Soldaţi), scenografie: Cosmin Florea, coregrafie: Andrea Gavriliu, video mapping: Andrei Cozlac, interprete: Lenuţa şi Teodora Purja, premiera: 16 decembrie 2018, Teatrul Naţional Bucureşti)
Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
FOTO: Trasee pregătite de studenții de la Geografie și fanii Codrii Iașilor în pădurea Bârnova
VIDEO: Ieșenii înfruntă ploaia pentru a vedea creațiile designerilor români la Fashion Week
VIDEO: Inna, huiduită la Satu Mare, după ce a salutat publicul în maghiară
VIDEO: Două mașini au luat foc după ce s-au izbit una în alta la semafor
Turiștii au început să meargă la plajă. Înotul, interzis în Marea Neagră
VIDEO: Polițiști obligați să pedaleze o barcă de agrement pentru prinderea unui infractor
Oamenii lui Kadîrov răpesc bărbați pe care-i forțează să lupte „voluntar” în Ucraina
Biden, avertizat că trece „linia roșie” dacă dă Ucrainei lansatoare multiple de rachete
Evaluare națională mincinoasă: 9,8 - media din gimnaziu, nota 4 la examen. Cîmpeanu vrea schimbare
O badantă română din Italia a încercat să salveze viața bătrânei, dar a omorât-o
VIDEO: Prima reacție a Irinei Begu după ce a ajuns în optimi la Roland Garros
Tematica și bibliografia pentru concursul de admitere la UMF Iași, valabile pentru anul 2023
Rușii din Herson au închis „granița” cu Ucraina și au anunțat trecerea la ora Moscovei
VIDEO: Incendiu devastator la un ghetou al romilor din Cluj-Napoca. Colibele au fost făcute scrum
GALERIE VIDEO/FOTO Prezentări de modă fascinante la Romanian Fashion Week Iași
Biserica Ortodoxă Ucraineană, până acum subordonată Patriarhiei Ruse, anunţă desprinderea de aceasta
VIDEO: Este sau nu voie să circuli pe linia de tramvai ”ca să nu fie blocaje”?
VIDEO: Rusia folosește în Donbas aruncătoare grele de flăcări: soldații, arși de vii în tranșee
Vremea astăzi, 28 mai. Vor fi ploi în toată România. Unde și când se anunță grindină
FOTO ”Minune” mare în Podu Roș. Au fost marcate benzile de circulație din intersecție
VIDEO: Momente inedite la absolvirea liceului: coronițe, baloane, vals
O româncă arbitru îi "zăpăcește" pe francezi cu frumusețea ei
Vremea proastă întârzie defilarea de la Romanian Fashion Week
VIDEO: Un copil a luat premiul de 120.000 de euro de la "Românii au talent"
Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*
Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!
Provocare în pandemie: medicii urgentişti i-au suplinit pe cei din ATI
Ursul de la Dobrovăț: nu a fost văzut, dar face furori în zonă
Concurenţă acerbă la ultima sesiune de testări pentru admiterea în clasa a V-a la liceele ieșene
Două propuneri pentru noul sediu al Primăriei. O clădire fără colțuri
ZdI TV - Gabriel Mardarasevici: Cât timp şi cât de mult se va mai câştiga în industria IT
„Iașul a fost umilit!“ „Suspiciuni mari legate de modul în care au fost repartizați banii ieșenilor“
Azi se deschid bazele de agrement de la Ciric, Ştrand şi Plaja Nicolina
În centrul Iaşului, un hoţ i-a furat maşina în timp ce vorbea cu un prieten
Expoziţie cu produse fabricate în România între 1930 şi 1990
Crima de la fabrica de ţigarete: pedepse reduse cu 11 ani din total
VIDEO: Încă o victimă la o trecere fără bariere: Spulberat de tren, când se întorcea de la muncă
VIDEO: Catedrala Mântuirii Neamului a devenit loc de sărit cu paraşuta
Două victime după o explozie urmată de incendiu la Andrieșeni. O femeie a murit
Tipuri de mese pentru casa ta: cum le alegi pe cele potrivite? (P)
Nicolae GRECUC-aşa-i în tenis!Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial. |
Eugen MUNTEANUIdentitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)* |
pr. Constantin STURZUCinematografie, mit şi ideologie |
Aurelian-Petruș PLOPEANU„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă |
Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie! |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.