Se conturează un tipar tot mai dificil în Industria textilă și de confecții din România și din Iași. Un Iași care a fost cândva, înainte de ’89, un fel de „capitală” a industriei, fiind orașul universitar cu singura Facultate de Textile din România. După zeci de ani de activitate pe piață, cu mii de angajați pe statul de plată și rulaj de zeci de milioane de euro, tot mai multe fabrici renumite din industrie își închid porțile. În vara acestui an și-a anunțat retragerea una dintre cele mai mari companii din țară. Serconf SA din Botoșani, unde chiar luna trecută a fost demarată procedura concedierilor colective. Pentru altele, în schimb, pandemia a fost capăt de linie. De acest final au avut parte și  două mari fabrici de confecții din Satu-Mare și Sibiu. Este vorba despre Mondiala și Sib Dress. În același trend s-a înscris și Aries Textile din Arad, care producea pentru grupul italian modă Calzedonia, unul dintre cei mai cunoscuți jucători din industria mondială de fashion, iar exemplele pot continua, din păcate. Nici Iașiul nu face excepție.

Companii cu o istorie de peste 30 de ani în industrie au intrat în faliment, iar multe dintre cele care au rezistat își restrâng activitatea puțin câte puțin. Numai din Iași, în ultimii 16 ani, au dispărut aproape 500 de firme, iar tendința se menține, după cum avertizează oamenii de afaceri din industrie. Nici în alte județe situația nu este mai roz. Declinul industriei confecțiilor și textilelor se poate observa la fel de bine în toată țara, dar și în afara ei, la vecinii din Europa. Totuși, în ciuda acestui fenomen, Polonia încă stă bine în statistici, spre deosebire de noi. Ne conduce pe toate planurile, dar mai ales la exporturile de îmbrăcăminte. La acest capitol, în 2022, Polonia ocupa locul 11 la nivel mondial, în timp ce România, locul 34.

Numai aici, în ultimii 16 ani s-au închis aproape 500 de companii din industrie

S-a ajuns aici din cauza concurenței internaționale tot mai mari, a costurilor ridicate de producție, a dificultăților în atragerea și menținerea angajaților, măsurilor fiscale, probleme care au înclinat balanța economică spre țările asiatice, mult mai accesibile pentru mediul de afaceri. O confirmă și antreprenori din Iași, cu nume și branduri renumite în industrie.

”În industria noastră, în cheltuielile unei companii, costurile salariale sunt undeva între 60 și 70%. Vă dați seama că, în momentul în care ai astfel de costuri, îți vine o mărire cum a venit acum din partea Guvernului, într-un an de zile, pe salariul minim, lucrurile te duc în pagubă. Și nu ai altă variantă decât să închizi, lucru care se întâmplă. Foarte multe fabrici de confecții din țară au închis deja. Eu știu că la mine, de exemplu, vin tot felul de solicitări, dacă nu ne interesează să preluăm fabrici de confecții din toată țara. Pentru că nu mai au cum să ducă aceste costuri”, a explicat, pentru Ziarul de Business, creatoarea de modă Irina Schrotter.

În 8 luni, în Iași s-au închis 19 fabrici de confecții și textile

La Iași, orașul cu o facultate de profil încă din 1952, de altfel singura care oferă și la ora actuală specializări pentru toate sectoarele industriei textile și de pielărie, se întâmplă același fenomen. De la începutul acestui an și până în prezent, aici s-au închis 19 companii din domeniu. Majoritatea, respectiv 15 la număr, aveau ca obiect principal de activitate fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor de blană, în timp ce restul au fabricat, dar și finisat alte articole textile, precum covoare sau carpete.

Potrivit datelor furnizate ZdI de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în prezent, în Iași, în industria textilă și de confecții funcționează 563 de firme. Mai bine de 500 își desfășoară activitatea în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și în producerea altor articole textile. Celelalte  companii au mizat fie pe fabricare prin croșetare sau tricotare a altor articole de îmbrăcăminte, precum ciorapii sau articolele de galanterie, fie pe finisarea materialelor textile. Cât privește producția de țesături, doar șase fabrici din Iași mai sunt profilate în acest sector.

Dacă ne uităm la numărul societăților radiate din sistem din 2008 și până în prezent, în evidențele fiscale figurează aproape 500  de companii ieșene. 485, mai exact. Așadar, declinul acestei industrii, nu este de ieri, de azi. Totuși, nu putem să nu remarcăm și faptul că în tandem cu închiderea fabricilor s-au deschis altele noi. La Iași, de exemplu, în ultimii 16 ani s-au înmatriculat la Registrul Comerțului 743 de societăți, toate specializate în confecții și textile.

Declinul industriei textile și de confecții va continua

Și reprezentantul unor fabrici de confecții din Iași recunoaște că problemele sunt departe de a se fi încheiat. La rândul său, acesta se plânge că tendința este de a reduce numărul angajaților, din cauza măsurilor fiscale aprobate de Guvern.

”Trendul va fi descendent. Și din Polonia au plecat foarte mulți. Și vor pleca și din România. Se vor duce în Tunisia și Maroc. Din 2023, salariul a ajuns de la 2.500 de lei la 3.800 de lei. Deci, într-un an și ceva. România are cea mai mare creștere a costului cu forța de muncă din Europa(…) Deci, toți sunt cam în faliment, și n-o să mai rămână nimeni care să exporte nimic. Și nu mai are cine să lucreze, pentru că productivitatea nu a crescut(…) În România nu există, absolut, niciun fel de suport din partea statului român. Ba din contră!”, a declarat Dan Popescu, reprezentantul HH Textile Manufactoring Garments SRL.

Compania are sediul social în capitală și, în județul Iași, numără trei puncte de lucru, respectiv în Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău. Cât de curând însă acestea se vor comasa.

O fabrică din Târgu Frumos se va reloca la Pașcani: „Nu avem ce face. În cele din urmă, un singur de punct de lucru cred că mai rămâne în județul Iași. Cel de la Pașcani. Pentru că nu mai putem fi competitivi cu nimeni pe această piață, la prețurile care sunt. Aici este problema(…) Cheltuielile au crescut, dar oamenii nu muncesc mai mult. În 10 luni de zile, trebuie să ai marje și să acoperi și salariile pentru 12 luni. Pentru că o lună sunt în concedii medicale, o lună sunt zile libere de la stat.”

Profitorii sunt la mii de kilometri distanță

„În ultimul an, la noi a avut loc de trei ori mărirea salariului minim. Impactul pe bugete este îngrozitor. Deja ordonatorii de comenzi se orientează spre alte piețe, pentru că lucrurile astea nu se fac așa. Nu se fac în ritmul ăsta fără să lași spațiu industriei să-și renegocieze contracte, să discute, să se alinieze cumva. Deci, practic, tu, ca Guvern, uitându-te doar într-un Excel, fără să privești problema socială, problema economică pe care o generezi în anumite regiuni, iei niște decizii care distrug industrii întregi, și aici vorbim, în mod special, de folosirea mâinii de lucru necalificate”, semnalează Irina Schrotter.

La fel ca mulți alți antreprenori din domeniu, aceasta atrage atenția că declinul industriei textile și de confecții va continua! Și nu doar în România, ci și în alte state europene, care pierd tot mai mult teren în fața țărilor asiatice.

Când statul doarme, declinul industriei românești devine profit pentru alții

În 2020, un an atipic pentru multe sectoare, nu doar pentru cel textil, cu pandemie și lockdown-uri, importurile de haine și de încălțăminte în UE au valorat 69 de miliarde de euro. 30% din ele au venit din China, respectiv 21 de miliarde de euro, 12% din Bangladesh, însemnând 12 miliarde, și tot 12% din Turcia, în cazul său fiind vorba de 8 miliarde de euro. Sub acest procent s-au situat Marea Britanie, India, Vietnam și Cambodgia.

La capitolul exporturi, în 2020, UE a exportat îmbrăcăminte în spațiul extracomunitar de 30 de miliarde de euro, în scădere bruscă față de anul anterior de exemplu, când importurile din statele non-UE au fost de 80 de miliarde de euro. Numai importurile din China s-au situat la 23 miliarde de euro.

Iași – Cine se află în Top 10, cu cele mai mari cifre de afaceri din industria locală de profil?

Într-un top 10 al celor mai mari cifre de afaceri raportate la finele anului trecut, la Iași, conduce Motexco SRL. Firma a înregistrat la sfârșitul lui 2023 o cifră de afaceri de 71 de milioane de lei, cu aproape 300 de salariați. Compania are sediul social în municipiul Iași, dar acționariat unic din Belgia. Are un istoric de 26 de ani în fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie de corp).

Al doilea loc în clasamentul celor mai importanți jucători din industria textilă și de confecții, în funcție de cifra de afaceri, se află, Eurotex Company SRL, cu un rulaj, în 2023, de aproape 59 de milioane de lei. Firma activează în industrie de 33 de ani și se ocupă tot cu fabricarea altor articole de îmbrăcăminte.

Pe locul 3, cu o cifră de afaceri de peste 49 de milioane de lei, se află Holmbergs Safety System SRL (fosta firmă a Doinei Cepalis). Are sediul social în municipiul Pașcani, dar acționariat 100% suedez. Compania se ocupă cu fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp) și număra, anul trecut, 430 de angajați.

Următorul loc în clasament este ocupat de Cora Textiles SRL, cu peste 47 de milioane de lei și 230 de angajați, la finele lui 2023. Compania este implicată, la rândul ei, în fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, inclusiv pentru militari și polițiști, după cum scrie pe site-ul firmei.

Pe locul 5, la o diferență de 6 milioane de lei de poziția anterioară, se află Confecții Integrate Moldova SRL, Iași, specializată tot în fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie de corp). 60% din acțiunile firmei aparțin familiei designerului ieșean, Irina Schrotter, iar 40% îi revin unei persoane juridice din Italia. La finele anului trecut, compania număra aproape 500 de angajați.

Cu o cifră de afaceri de 22 de milioane de lei, următorul clasat în topul celor mai importante companii din Iași se află Majutex SRL, cu sediul social în localitatea Bârnova. Firma se ocupă cu producția de țesături și are o experiență în industrie de 33 de ani și aproape tot atâția salariați în 2023.

Conform rapoartelor financiare înregistrate anul trecut, următorul loc în clasamentul ieșean se află Sophia 2004 SRL, cu un rulaj care a depășit, 15,6 milioane de lei. Firma are sediul în satul Valea Lupului și se ocupă cu fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp).

Pe locul 8, cu o cifră de afaceri de aproape 12 milioane de lei se află Tehniconf Confectii SRL. O companie deschisă în urmă cu doar 6 ani, care se ocupă cu fabricarea altor articole de îmbrăcăminte. La finele anului trecut, aici lucrau cu carte de muncă 131 de angajați.

Locul 9 în clasament este ocupat de Perfect Carpets SRL, cu o cifră de afaceri de 10,8 milioane de lei. Firma are acționariat unic din Olanda, este specializată în fabricarea de covoare și mochete și număra anul trecut 110 salariați.

Pe ultimul loc în top 10 companii din Iași din industria textilă și de confecții se află Cristian A.B.C. SRL, care a raportat la finele anului trecut, peste 7 milioane de lei și un număr de 81 de salariați. Firma activează de 33 de ani și se ocupă, în principal, cu fabricarea altor articole de îmbrăcăminte.

Doar trei dintre aceste companii figurau și în urmă cu 16 ani, în top 10 al celor mai importante companii din industria ieșeană, în funcție de cifra de afaceri. Este vorba despre Eurotex Company, Confecții Integrate Moldova și Motexco. Celelalte societăți fie au intrat în faliment, cum s-a întâmplat și cu Rodimpex SRL (32,5 milioane de lei, în 2008) ori cu Siretul Pașcani SA (14,2 milioane de lei, în 2008), fie s-au reprofilat ori și-au schimbat sediul social în capitală. În această ultimă categorie se regăsește și Iasitex SA, unul dintre primii zece producători de textile din România, asigurând, în 2006 de exemplu, 89% din producția națională. Este singura companie locală care și-a menținut activitatea timp de un secol. Unul dintre principalii clienții ai firmei a fost și retailerul suedez de mobilier IKEA, pentru care Iasitex producea, la un moment dat, 80% din articolele textile. În 2008, acest jucător se află pe primul loc, în top 10 al celor mai puternice companii de textile din Iași, cu o cifră de afaceri de 54,6 milioane de lei, având pe statul de plată aproape 900 de angajați. Între timp, compania și-a mutat sediul în București, mai este activă și astăzi, dar are mai multe datorii decât profit, raportând la finele anului trecut o cifră de afaceri de 470.000 de lei și doar 5 angajați pe statul de plată.

Polonia ne dă clasă: pe locul 11 la exporturi. România, abia pe 34

Conform estimărilor Euratex de anul trecut, țara noastră juca un rol important în industria textilelor și a confecțiilor din UE, ocupând locul 5 la ponderea în totalul comunitar a angajaților de 8%. Înaintea României se aflau pe primul loc Italia, cu o pondere de 24%, pe locul 2, cu 10% Polonia, următoarele clasate fiind Germania, iar după noi, cu 7% și 6%, Franța, Spania și Bulgaria. Tot Italia deține ștacheta și dacă ne uităm la cifra de afaceri, contribuind cu 36%, urmată de Germania, Franța, Spania și Portugalia, în timp ce România, Austria și Belgia contribuie, fiecare în parte, cu câte 3%. Nici la exporturi nu diferă cu mult clasamentul celor mai importante state, Italia ocupând, din nou, primul loc, cu o participație de 30%, urmată, la o diferență de 12 puncte procentuale de Germania, dar și de Franța, Spania și Polonia cu 3%. La acest capitol, contribuția României este una nesemnificativă în raport cu partenerii săi europeni.

De ce Polonia poate mai mult și noi nu, rămâne de văzut. Cert este că, anul acesta, polonezii se confruntă, la rândul lor, cu pierderi importante. Producătorul american de îmbrăcăminte Levi Strauss a anunțat că, până la sfârșitul toamnei, va închide fabrica din Plock, după 32 de ani de activitate. În tot acest timp însă, Polonia nu a stat cu mâinile în sân. Și-a dezvoltat branduri puternice care merg la export și, astfel, depinde mai puțin de producătorii străini. „Polonezii, în industria textilă, au reușit să dezvolte branduri locale care se extind masiv în toată Europa de Est. În piața noastră sunt branduri care au la rândul lor multe alte branduri în portofoliu, care intră masiv pe piața românească cu prețuri foarte mici și înghit foarte mult din tot ce piața românească de modă ar fi putut să ofere”, a explicat creatoarea de modă și antreprenoarea Irina Schrotter, pentru Ziarul de Business.

 

Publicitate și alte recomandări video