vineri, 29.03.2024
Puiesc, de la o vreme încoace, „profeţii”. Unde te-ntorci, mai că nu dai peste nimic altceva decât lamentaţii şi îngrijorări, multe din ele hiperbolic amplificate, sumbre, cât mai sumbru îngroşate „prognoze”.
Să fie oare toate astea, corul când - aproape că ai zice - „cobitor”, când deja jalnic, vreun simptom de îmbătrânire a lumii noastre pământene, a unei umanităţi care tocmai a trecut de la, se părea, inepuizabilul meliorism al progresului la un „reflux” (şi revers) al acestuia, tot aşa de contagios ca şi ceea ce, precedându-l, l-a şi generat până la urmă? O ipoteză pe care cel puţin viziunea (şi ideologia?) ecologistă pare să o susţină destul de convingător, chiar dacă nu în ochii oricui, desigur. Nu au şi apărut multimiliardari, cu înclinări de voyants, grăbiţi să pregătescă viitoarea (e)migraţie, cosmică, de pe (atunci) abandonata Terra?
Excentricităţi? Poate da, poate nu. Sigur e că, totuşi, conştientizarea a ceea ce aduce degradarea mediului, la scară planetară, nu mai poate fi ignorat, nici cosmetizat „liniştitor”. Şi asta dincolo de nu puţine implicaţii politice şi contrainterese de business (e.g.: alte surse de energie, nepoluante), strategii economice ale „dezvoltării durabile”, preferabilă creşterii şi consumului excesive, poziţii şi opţiuni care nu rămân, evident, nici ele fără replică. Lumea nu este uniformă, realităţi, nevoi şi ritmuri diferenţiate îşi au răsfrângerile lor în ideologii şi priorităţi, în „priza” celor dintâi şi imperativele celorlalte.
În afara cercurilor, restrânse, ale specialiştilor, temele realmente grave ale prezentului şi viitorului omenirii ajung la noi, inşii oarecare, obişnuiţi, common people, mai cu seamă prin mass-media, mult mai rar prin cărţi de idei, faţă de acestea din urmă diferenţa esenţială fiind categoric cea de ordinul unei argumentaţii „simplificate”, când nu de-a dreptul sumară, expeditivă. Nu sunt pline ştirile şi dezbaterile de „crize”? A mediului, a energiei, a sistemului de Sănătate, a Educaţiei, crize politice şi sociale: cea a sistemului de pensii: nu, nu „speciale”, ci celelalte, meritate, alimentară, anunţată ca iminentă… Bloomberg: „pregătiţi-vă de blackdown”. Războaie climatice, „hibride”, informatice? Proliferante „tulpini” şi „valuri” pandemice… Nu au devenit pixelii prea tenebroşi? Senzaţionalism, hiperbolism „devotat nouă”, publicului? Şi asta, dar nu numai: „laconism” TV - debaters - specialişti contradictorii - fakenews „virale” - condiţii „optime” pentru confuzie, derută, „conspirations”, „solzi”, „sterilitate” şi, din plin, şoşocizare, din păcate.
Poate să pară aducerea în discuţie a pandemiei oarecum laterală temei, dar ea, tocmai ea, abundă în improvizaţi „profeţi”, predicatori, ca şi în vulnerabili „experţi”, mai curând autoproclamaţi astfel. Şi „epidemia” părerologică, îngemănată cu statistica la zi, Covid, nevrozează „audienţa” şi înăspreşte „restricţiile”, per ansamblu crescând profitul industriei farmaceutice şi al „economiei” funerare. Un „context” cât se poate de prielnic erijării unor pigmei vociferanţi, ai politichiei, ai reţelelor de like-uri apte să „fabrice” partide şi „lideri”, sporovăitoare „vedete”, cioclopedic „competente”, în mari şi mereu disponibili „sfătuitori publici”, analişti şi, de ce nu, chiar „profeţi” şi viitorologi, supradotaţi voyants, cum altfel decât de duzină.
Nu e mai puţin adevărat că, totuşi, dincolo de atâtea forme de impostură, destule semne arată realmente o întreagă globală conjunctură de criză: migraţii fără precedent, degradări şi vulnerabilităţi planetare, tensiuni hegemonice, ideologii ademenitor intolerante ale „resetării” şi „transumanismului”, care, promiţând să „amelioreze” lumea, profită de profeţiile sumbre (exodul ET) şi roz (150 longevitate), lucrând de zor la… „dezrădăcinarea” omului şi a lumii sale.
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |