Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Inflaţie de studii, dar tot mai puţine descoperiri ştiinţifice

GALERIE
stiinta
  • stiinta
- +

Publicaţiile ştiinţifice şi inovaţiile tehnologice traversează o perioadă de creştere exponenţială, însă descoperirile majore, care contribuie la avansarea ştiinţei într-o manieră spectaculoasă, au devenit tot mai rare odată cu trecerea timpului, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

Acest paradox, cel al unei ştiinţe “la ralanti” în pofida unei accelerări a producţiei de cunoştinţe, era deja documentat pentru anumite domenii de cercetare precum semiconductorii şi produsele farmaceutice, au dezvăluit autorii studiului, cercetătorii de la Carlson School of Management din cadrul Universităţii Minnesota din Statele Unite.

Ei au vrut să îl măsoare pentru prima dată la nivelul tuturor disciplinelor, bazându-se pe 45 de milioane de articole ştiinţifice apărute în şase decenii (din 1945 până în 2010) şi pe 3,9 milioane de brevete (din 1976 până în 2010), extrase din baze de date mondiale. De-a lungul anilor, autorii au analizat amănunţit documentele cele mai citate, felul în care cercetătorii se citează între ei, pentru a alcătui un “indice de perturbare”, care le permite să stabilească dacă un articol a schimbat datele problemei sau dacă o inovaţie tehnologică a creat o descoperire.

Ei au identificat două tipuri de descoperiri: pe de-o parte, contribuţiile care vin să consolideze un “status quo”, precum laureaţii premiului Nobel Kohn şi Sham din 1965, care s-au bazat pe teoreme existente pentru a dezvolta o metodă originală de calculare a structurii electronice a atomilor.

Scădere continuă

De cealaltă parte, descoperirile “perturbatoare” care busculează teoriile şi împing ştiinţa într-o nouă direcţie, după modelul cercetătorilor premiaţi cu Nobel Watson şi Crick, care au revoluţionat biologia demonstrând structura dublu-elicoidală a ADN-ului.

Indicele lor merge de la un scor negativ de -1 (consolidare) până la un scor pozitiv de +1 (perturbare). Potrivit calculelor autorilor studiului, procentajul acestui indice scade considerabil şi continuu între 1945 şi 2010 pentru publicaţii (scădere de 91,9%), afectând atât ştiinţele medicale şi fizice, cât şi pe cele sociale. La fel se întâmplă pentru brevete, cu o scădere de 80%.

Declinul se resimte şi în vocabular: în timpul primelor decenii studiate, verbele care evocă creaţia sau descoperirea erau predominante; în ultimele decenii, ele scad tot mai mult, în favoarea cuvintelor ce evocă ameliorări sau aplicaţii.

“Asta nu înseamnă că nu mai există descoperiri”, a nuanţat Michael Park, autorul principal al studiului. În pofida unei cadenţe încetinite, “există în continuare un număr destul de consistent de lucrări perturbatoare în descoperirile recente, precum undele gravitaţionale în 2015 şi vaccinul cu ARN mesager împotriva COVID-19”, a declarat el pentru AFP. Însă “un ecosistem ştiinţific sănătos este un sistem în care se amestecă descoperiri perturbatoare şi de consolidare. Or, natura ştiinţei este pe cale să se schimbe”, a subliniat profesorul Russell Funk, coordonatorul cercetării.

“A publica sau a pieri”

În discuţie a fost adusă şi ponderea tot mai mare a cunoştinţelor pe care trebuie să le dobândească cercetătorii şi inventatorii, care petrec mai mult timp instruindu-se decât “împingând limitele ştiinţei”.

Această “povară a ştiinţei” îi face pe cercetători să se sprijine “pe porţiuni din ce în ce mai mici de cunoştinţe existente”, a declarat cu regret profesorul Funk. Studiul notează, de exemplu, tendinţa de a cita din aceleaşi lucrări anterioare, deci o lipsă de reînnoire. Un alt factor: presiunea de “a publica, a publica şi a publica”, o garanţie a succesului academic, aşa cum spune şi expresia “a publica sau a pieri”, a adăugat Russell Funk. “Cursa pentru publicare s-a accelerat de la începutul anilor 2000”, a declarat Jerome Lamy, istoric şi sociolog, care nu a luat însă parte la realizarea acestui studiu.

“Deşi noţiunea de descoperire perturbatoare este ceva mai greu de înţeles, acest studiu evidenţiază tocmai acea tendinţă mondială care îi face pe cercetători să îşi secvenţieze lucrările pentru a-şi ameliora indicatorii de performanţă şi pentru a găsi finanţări”, a adăugat Jerome Lamy, de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.

Acea “atomizare” a studiilor sfârşeşte prin a dilua cercetarea, care “îşi asumă din ce în ce mai puţine riscuri”, a mai spus expertul francez.

Pentru a remedia aceste probleme, autorii studiului au solicitat agenţiilor naţionale de cercetare să acorde prioritate calităţii în detrimentul cantităţii şi să aloce mai mult timp programelor ştiinţifice, pentru ca savanţii să poată să reflecteze în profunzime la marile teme de cercetare. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri