Înfruntarea unui dictator de o țară

Imaginează-ți o dimineață cufundată în ceață la Chișinău, unde străzile par să păstreze secretele șoptite dintr-un trecut îndepărtat. Și șoaptele ne povestesc despre o identitate care a fost călcată de ruși de la imperiul țarist la imperiul sovietic la imperialismul rusesc de azi. Chișinăul e magie curată pentru mine, e un loc unde ajung întotdeauna cu plăcere și mă întorc cu zâmbet – și nu e vorba numai de vin.

Republica Moldova se află la o răscruce într-o lume fracturată de ambițiile marilor puteri. Cu o decizie crucială înaintea lor, clară precum răsăritul care pătrunde prin ceață, moldovenii au ales un lider a cărui viziune trasează un nou drum, departe de o istorie a alianțelor schimbătoare, spre o Uniune Europeană ce le reprezintă viitorul. Această alegere nu reprezintă doar decizia de a urma un alt drum; este o declarație de identitate. Este buletinul pe care îl vor purta de acum – nu unul real, ci unul simbolic.

Vulnerabilitatea provine, parțial, din istorie și geografie. Timp de decenii, guvernarea sovietică a suprimat identitatea culturală și națională, impunând rusificarea și separând Moldova de legăturile sale etnice și lingvistice cu România. Să nu uităm de procletul „dicționar moldo-român” izvodit din aceeași gândire sovietică. Este o moștenire care a plasat Moldova în dependența economică și socială a Rusiei, lăsând totodată problema nerezolvată a Transnistriei, cu prezența sa militară rusească semnificativă. Conflictul nerezolvat din Transnistria a devenit de atunci un conflict înghețat, un punct de presiune folosit de Moscova pentru a menține Moldova în sfera sa de influență.

O nouă eră a politicii în Moldova

Provocările economice și politice au afectat Moldova încă de la obținerea independenței, cu corupția adânc înrădăcinată atât în guvern, cât și în mediul de afaceri. Structurile oligarhice au dominat scena politică, consolidând averea și puterea în mâinile unui număr mic de persoane. Cazurile de corupție de mare amploare, inclusiv „furtul secolului” din 2014, când aproximativ 1 miliard de dolari au dispărut din sistemul bancar al Moldovei, au subliniat necesitatea reformei, dar și încercările cu care se confrunta țara. Pentru mulți moldoveni, această corupție sistemică a transformat integrarea europeană dintr-un vis într-o necesitate – o cale de evadare din disfuncționalitățile adânc înrădăcinate ale guvernării post-sovietice. Dar a fost greu, pentru că cei care au devalizat Moldova de la est au fost chiar cei ce se prezentau drept proeuropeni.

Ei bine, Maia Sandu este figura care a reprezentat speranța și integritatea într-un peisaj politic prea marcat de scandaluri și interese personale. Sandu, economistă cu experiență la Banca Mondială, s-a afirmat ca o voce reformistă, susținând transparența, măsurile anticorupție și alinierea la valorile europene. Ascensiunea ei a marcat o nouă eră a politicii în Moldova – una care a înfruntat deschis influența Rusiei și a căutat să scape de controlul oligarhilor și al instituțiilor corupte. Alegerea sa în 2020 a simbolizat orientarea Moldovei spre integrarea europeană, la fel ca și realegerea sa recentă, consolidată de sprijinul populației în referendumul pro-UE. Moldova vine acasă, în Europa.

Drumul Maiei Sandu de la rădăcinile sale modeste din Risipeni până la cea mai înaltă funcție în stat îl oglindește pe cel al națiunii sale: o căutare a demnității. Dar drumul înainte este periculos. Pentru a integra pe deplin Moldova în comunitatea europeană, ea trebuie să dezmembreze corupția, ineficiența. Sunt multe boli de lecuit, mai ales într-un sistem care este dominat mai departe de interesele Rusiei, care are nevoie de Moldova în sfera sa de influență. Mai mult, are nevoie de zona asta pentru a putea să deschidă un nou front în războiul cu Ucraina.

Propriul loc în lume

Orișicum, drumul către Europa nu este o călătorie simplă. Fiecare pas este plin de încercări, căci dependența Moldovei de energia rusă rămâne un punct vulnerabil. Iarna se apropie, iar odată cu ea și amenințarea manipulării rusești. Dar este clar că dependența de Rusia nu mai este viabilă. Planurile de a integra țara în rețeaua energetică europeană reflectă atât o viziune, cât și o necesitate. Drumul înainte este ambițios și plin de primejdii – să sperăm că și asumat. Mai ales că din interior se va lovi de o rezistență puternică. Tensiunile mocnesc în Transnistria, unde sentimentele proruse amenință echilibrul delicat pe care Sandu trebuie să îl mențină. Găgăuzia este iar o zonă problematică din acest punct de vedere. Dar contează că decizia a fost luată, indiferent de cât de greu a fost să se ajungă aici. Pentru că de aici începe viitorul.

Astfel, victoria Maiei Sandu este mai mult decât o victorie politică; este un început. Drumul către Europa poate fi incert, dar este un drum ales liber, iar asta-i puterea sa în sine. Chiar dacă trecut la limită, vedem sufletul Moldovei – nu o țară în umbră, ci una gata să pășească în lumina propriului destin. Să alunge ceața.

Să nu ne facem iluzii: Putin nu va conteni din a se amesteca în afacerile interne ale unei țări suverane. Până acum ne-a arătat iar și iar că nu are vreo urmă de scrupul în această direcție. Iar proximitatea cu Ucraina subliniază riscurile pe care și le asumă moldovenii de dincolo de Prut – și cu atât mai mare este curajul pe care îl dovedesc.

În lunile și anii ce vor urma, alegerea Moldovei va fi pusă la încercare. Dificultăți economice, interferențe externe și ritmul lent al reformelor așteaptă la orizont. Dar este începutul unei remodelări, nu numai pentru ea, ci și peisajul Europei de Est. Speranța trebuie să învingă teama. Începutul este fragil, dar viitorul promite atât de multe frumuseți. Și e important că Republica Moldova nu mai vrea să fie un pion în jocul unui imperiu, ci să își aibă propriul loc în lume.

Cu un drum meandric în urmă, după atât de mult timp de influență sovietică care a încercat să suprime întru totul identitatea culturală locală, impunând rusificarea și tăind brutal legăturile etnice și lingvistice cu România, rupând familii și destine, faptul că basarabenii au ales este cel mai important. Măi republică, Europa te așteaptă. De fapt, mint. Eu te aștept. Sper că timpul ceții va trece cât mai repede.

Radu Cucuteanu este istoric, redactor de carte și traducător, angajat în prezent al Editurii Junimea

Publicitate și alte recomandări video