Îngrijorare mare printre mulți părinți ieșeni: de ce dispar clase de-a IX-a. Cum obligă scăderea numărului de elevi liceele din Iași să se reorganizeze?

Reducerea numărului de clase de a IX-a atrage automat diminuarea numărului de ore, ceea ce poate obliga cadrele didactice să își completeze norma în mai multe școli, să intre în proceduri de restrângere de activitate sau să rămână fără normă completă.

„Avem mai puțini elevi la clasa a VIII-a decât în anii precedenți și chiar mai puțini decât în viitorii ani. E fel de minim. Pe de altă parte, creșterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu”, a precizat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, la Observator News.

Până pe 30 ianuarie, inspectoratele școlare trebuie să transmită Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027. Aceste planuri stabilesc numărul de copii și elevi, precum și numărul de grupe și clase pentru fiecare unitate de învățământ din România.

Potrivit EduPedu, estimările indică reduceri semnificative de clase la nivel județean: Timiș (-20), Buzău (-24), Suceava (-20). În București, se estimează o scădere de peste 1.800 de elevi, echivalentul a 70-80 de clase de a IX-a mai puțin.

Care este situația în județul Iași?

Principala cauză a acestor ajustări este scăderea constantă a numărului de elevi, efect direct al declinului demografic. Datele arată fluctuații și scăderi ale populației școlare totale din județul Iași în ultimii ani. Dacă în anul școlar 2020-2021 erau înscriși la final de an 98.623 de elevi (clasele pregătitoare–XII, învățământ de stat, zi), în 2024-2025 numărul acestora a ajuns la 95.429.

Datele din rapoartele „Starea învățământului ieșean” arată o scădere constantă a numărului de elevi din gimnaziu în ultimii ani. Dacă în anul școlar 2020-2021 gimnaziul ieșean număra 31.874 de elevi, în 2024-2025 numărul acestora a coborât la 29.776.

Alți factori care influențează numărul elevilor

Pe lângă declinul demografic, alți factori contribuie la modificarea constantă a populației școlare de la liceu, așa cum a arătat și „Ziarul de Iași” în alte articole. Este vorba despre migrația externă, dar și internă, cu elevi care aleg școli din alte orașe sau din alte țări, orientarea spre rute educaționale alternative – școli profesionale sau învățământ dual – precum și părăsirea timpurie a sistemului.

La acestea se adaugă discrepanțele tot mai mari dintre liceele „căutate” și unitățile de învățământ care nu mai reușesc să își completeze clasele.

Cum funcționează planul de școlarizare

În fiecare an, Ministerul Educației aprobă, prin inspectoratele școlare, un plan de școlarizare care stabilește câte clase de a IX-a poate avea fiecare liceu, pe filiere și specializări. Aceste planuri se bazează pe estimări.

Problema apare atunci când estimările nu se confirmă. Dacă un liceu are aprobate, de exemplu, cinci clase de a IX-a, dar la admitere vin elevi doar pentru trei, celelalte două clase nu se mai formează. În acel moment, școala este obligată să refacă planul de încadrare, să recalculeze numărul de ore și să notifice inspectoratul școlar.

Ce efecte produce reducerea claselor

Primul efect este unul administrativ: scade numărul de ore din școală. Mai puține clase înseamnă mai puține ore pentru cadre didactice. De aici apar efectele: profesorii suplinitori sunt primii afectați, pierzând orele, iar profesorii titulari pot rămâne cu normă incompletă, fiind nevoiți să completeze în alte școli. În alte situații se ajunge chiar la restrângere de activitate, mecanism prin care cadrele didactice sunt redistribuite în sistem.

Pentru elevi, efectele pot însemna mai puține opțiuni de licee sau specializări, mai ales în localitățile mici, clase mai aglomerate în unitățile „bune” și, în timp, dispariția unor licee care nu mai reușesc să se susțină.

Publicitate și alte recomandări video