Caută 
7 MIN
Anul trecut, în medie, în fiecare zi, trei copii au fost aduşi de părinţi la Institutul de Psihiatrie. Toţi au „microbul“ tehnologic. Părinţii au cerut ajutorul medicilor pentru a-şi scoate fiii şi fiicele de sub influenţa computerului, tabletei sau telefonului inteligent. Medicii de la „Socola“ au un proiect pentru înfiinţarea unui Centru de Cercetare care se va ocupa de prevenţie şi intervenţie.
Decizia reprezentanţilor Institutului de Psihiatrie „Socola“ de a înfiinţa un Centru de Cercetare pentru copiii şi adolescenţii afectaţi de dependenţa de tehnologie a venit ca un răspuns la cererile părinţilor. An de an, aceştia apelează din ce în ce mai des, şi în număr tot mai mare, la specialişti pentru a rezolva problemele copiilor legate de dependenţa de computer, de tabletă sau de smartphone.
„Centrul va însemna atât prevenţie, cât şi intervenţie. Avem nevoie să facem un studiu propriu-zis, să vedem exact care este rata, după care o să avem un plan mult mai bine definit. Cazurile ori vin direct la Institut, ori apelează mai întâi la cabinete, inclusiv private, şi mai apoi ei sunt trimişi la noi dacă terapiile nu dau roade“, a precizat prof. dr. Roxana Chiriţă, directorul medical al Institutului de Psihiatrie „Socola“.
În cadrul spitalului nu se pot face consilieri pe termen lung, aşa cum au nevoie astfel de copii, ci doar de o săptămână sau două. Tocmai de aceea este necesară înfiinţarea unui astfel de centru, pentru ca tinerii care suferă de dependenţă să poată beneficia de consiliere pe termen lung şi de anumite tipuri de terapii. După ce sunt evaluaţi la Institut, copiii urmează o consiliere pe termen lung în ambulatoriu, în centrele de sănătate de mintală sau în cabinetele private.
„Aceşti copii nu sunt doar spitalizaţi, sunt luaţi în evidenţă şi pe cabinete în ambulatoriu. Ce dorim noi să facem prin înfiinţarea acestui centru este să oferim o alternativă părinţilor care să se poată adresa fără internarea acestor copii. Sunt mulţi care evită prezentarea la spital pentru că nu au altfel de probleme psihologice, decât probleme de comportament sau adaptare. Ca să nu afectăm pe parcursul existenţei evoluţia acestor copii printr-o internare într-un spital de psihiatrie, am dori un centru specializat pe preluarea acestor cazuri, pe consiliere şi pentru revenirea la o copilărie normală, la o viaţă socială. Ei se internează la zi pentru că nu este nevoie de o internare la pat, se face o evaluare şi apoi urmează o consiliere pe termen lung“, a precizat doctorul Andreea Szalontay, şeful secţiei VI din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola“.
3.000 de copii cu tulburări de comportament
Psihologii spun că dependenţa de tehnologie la copii provine din cauza faptului că aceştia petrec prea mult timp în preajma unor astfel de aparate. Fie că sunt stimulaţi de mediul în care trăiesc sau de lipsa activităţilor în alte domenii, tinerii încep de la vârste fragede să se blocheze într-o lume virtuală.
Din cei 7.000 de copii care s-au prezentat anul trecut la Institutul de Psihiatrie „Socola“, 40% prezentau tulburări comportamentale, iar aproximativ 15% erau dependenţi de tehnologie. Aceasta înseamnă, practic, că circa 1.000 de copii au fost aduşi de părinţi la medic în cursul anului trecut numai din cauza dependenţei acestora de tabletă sau smartphone. Sau, mai concret spus, este vorba de aproape 3 copii pe zi care ajung la medic din acest motiv.
„Atât jocurile, cât şi navigarea pe Internet provoacă dependenţă“
Medicii recomandă adolescenţilor să nu petreacă mai mult de două-trei ore pe calculator, iar copiilor sub 9 ani să nu depăşească mai mult de o oră.
„Un copil de patru-cinci ani nu ar trebui să ştie de calculator, ci de cărţi. Calculatorul trebuie să fie utilizat o oră cel mult, dar numai pentru jocuri de dezvoltare a perspicacităţii sau a imaginaţiei. Atât jocurile, cât şi navigarea pe Internet provoacă dependenţă“, a menţionat prof. dr. Roxana Chiriţă.
După spusele specialiştilor, numărul minorilor dependenţi de tehnologie este în creştere. Oficialii Institutului de Psihiatrie „Socola“ vor să înfiinţeze Centrul de Cercetare pentru astfel de copii în „Casa Creangă“. Aceştia au demarat o strângere de fonduri pentru reabilitarea clădirii unde odată a funcţionat „Seminarul de la Socola“. O parte a construcţiei va fi păstrată ca muzeu, iar o altă parte va fi transformată în locaţie pentru centru.
„Proiectul nu este la prima încercare. Încă de acum zece ani am avut un proiect prin care am făcut studii statistice prin şcoli şi licee şi s-a ajuns la concluzia că există această dependenţă de calculator, de telefon mobil şi de tehnică în general. Între timp s-a mai modificat statistica în sensul că a crescut mult. Practic, am revenit cu ideea pentru că un astfel de centru devine o necesitate. Părinţii se plâng în mod special de lucrul acesta. Plus că este introdusă ca şi categorie diagnostică psihiatrică care nu a existat până acum doi ani de zile. În prezent însă putem vorbi şi de un tratament“, a precizat prof. dr. Roxana Chiriţă.
Terapia cu poveşti
Tinerii cu probleme urmează o terapie care durează chiar şi câteva luni, în unele cazuri fiind nevoie şi de tratament medicamentos. Pentru o mare parte din terapie, copiii trebuie să aibă susţinerea părinţilor.
„Metoda de terapie clasică este psihoterapia cognitiv-comportamentală prin se care înlocuieşte un comportament prin alt comportament, practic se caută un substitut. Se poate utiliza şi terapia pentru o boală a impulsului, aşa cum se întâmplă la jocurile de noroc. Sunt metode specifice de stăpânire a impulsului şi se pot asocia cu terapie medicamentoasă“, a precizat prof. dr. Roxana Chiriţă.
Ca soluţie pentru adolescenţi se are în vedere organizarea unor terapii de grup pentru ca tinerii să poată găsi activităţi comune. Aceştia nu mai găsesc plăcere în a petrece timpul cu ceilalţi de vârsta lor. Pentru copiii mai mici, specialiştii de la „Socola“ vor practica terapia prin poveştile lui Ion Creangă. Prin povestirile scriitorului, medicii intenţionează să readucă vechea copilărie fără tehnologie în viaţa copiilor de astăzi.
„Poveştile lui Ion Creangă au un efect foarte bun asupra copiilor. Metaforele îl fac pe micuţ să se identifice cu eroul principal pozitiv şi să adopte strategia acestuia de rezolvare a problemelor. În străinătate este de mult timp înfiinţat acest sistem de rezolvare a dependenţei. La noi acum este foarte grav, dependenţa poate duce şi la tulburări de natură neurologică. Copiii creează o bulă de tip autist în care devin puternici, invulnerabili şi cred că pot controla situaţia“, a precizat Mihaela Ghircoiaş, psiholog pediatru la Spitalul de Copii „Sfânta Maria“ din Iaşi.
A învins dependenţa şi a ajuns student la Teologie
Psihologul povesteşte despre un copil de 14 ani care devenea agresiv când părinţii încercau să îl îndepărteze de calculator. După un an de zile nu mai ieşea deloc din casă, pentru că nici la şcoală nu a mai mers, după ce a terminat opt clase.
„Faţă de acum câţiva ani, ne confrutăm cu astfel de cazuri din ce în ce mai mult. În cazul de mai sus, părinţii au încercat să îi facă program copilului, dar el a început să strice lucrurile prin casă. L-au trimis la o gospodărie la ţară, unde nu era Internet, să aibă grijă printre altele de nişte animale, pentru că nici la şcoală nu mai mergea. După câteva luni a zis că se întoarce la şcoală, dar nu s-a ţinut de cuvânt. A fost la mine ca să îi ofer consiliere educaţională, era un copil făcut la bătrâneţe, părinţii aveau probleme, el fusese hiperprotejat şi avea şi fraţi mai mari, căsătoriţi. După părerea mea, mama a rezolvat toată situaţia, pentru că s-a implicat, în ciuda problemelor pe care le avea“, a povestit psihologul Mihaela Ghircoiaş.
În cele din urmă, după mai mult efort, copilul a terminat liceul, apoi a decis singur să urmeze o facultate. Culmea, în ciuda dependenţei care i-a marcat copilăria, nu de Informatică, ci de Teologie.
Medicii sfătuiesc părinţii să fie mai implicaţi în ceea ce priveşte creşterea copiilor şi să evite să le cumpere tablete sau telefoane de la vârste fragede.
„Părinţii ar trebui să se ocupe mai mult de copii, să se antreneze împreună în activităţi, în aer liber, de preferinţă. Să meargă la ţară la bunici, să i se dea tânărului un strat din grădină sau un animăluţ de care să aibă grijă“, a conchis psihologul Mihaela Ghircoiaş.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
