Înșelăciuni cu terenuri ultracentrale – Procesul „gulerelor albe” de la Iași manvrate de interlopul Adrian „Beleaua”: o chichiță avocățească întoarce totul la zero

joi, 04 aprilie 2024, 03:00
4 MIN
 Înșelăciuni cu terenuri ultracentrale – Procesul „gulerelor albe” de la Iași manvrate de interlopul Adrian „Beleaua”: o chichiță avocățească întoarce totul la zero

Procesul „gulerelor albe” acuzate de matrapazlâcuri cu terenuri valoroase o ia de la capăt. Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat două încheieri de ședință din camera preliminară, consecința fiind că rechizitoriul întocmit de procurori va trebui analizat din nou, de alți judecători, înainte de a se trece la judecata propriu-zisă. Problema identificată de magistrații instanței supreme, la sesizarea avocaților mai multor inculpați, a fost una de procedură. Judecătorii Curții de Apel care au analizat dosarul nu mai erau suficient de calificați să o facă.

În urmă cu un an, 11 inculpați au fost trimiși în judecată de DIICOT, fiind acuzați că spoliaseră oameni în vârstă care așteptau de ani de zile retrocedarea unor terenuri valoroase. „Gulerele albe” obțineau și valorificau terenurile, fără ca banii încasați să mai ajungă la cei îndreptățiți. Finanțatorul grupului ar fi fost, conform procurorilor, Adrian Corduneanu, zis „Beleaua”. Rețeaua specializată în tranzacții cu terenuri fusese destructurată de DIICOT în noiembrie 2021.

Înșelăciuni întinse pe șase ani

Conform procurorilor, pe parcursul a șase ani, membrii rețelei comiseseră numeroase înșelăciuni. Ei ar fi identificat persoane în vârstă, fără moștenitori sau cu rudele plecate în străinătate, care solicitaseră retrocedarea unor suprafețe importante și valoroase de teren. Era vorba de situații clare din punct de vedere juridic, în care drepturile de proprietate fuseseră validate de comisiile de specialitate sau confirmate prin hotărâri judecătorești, dar în care nu se ajunsese la punerea efectivă în posesie. Bătrânii care aveau dreptul la terenuri erau convinși să încheie procuri de reprezentare în favoarea membrilor rețelei, aceștia urmând să se ocupe de finalizarea procedurilor de retrocedare și să valorifice terenurile. „Gulerele albe” ale rețelei își foloseau statutul și cunoștințele pentru a obține retrocedările. Ulterior, vindeau terenurile, băgau banii în buzunar, iar proprietarii de drept erau purtați cu vorba. Valoarea tranzacțiilor făcute de grup s-ar fi ridicat la aproximativ 2,5 milioane euro. Banii obținuți de rețea erau „spălați” ulterior prin cumpărarea de noi proprietăți pe numele unor rude sau persoane apropiate.

Nume cunoscute, avocați, notari

Conform procurorilor, grupul ar fi fost condus de avocatul Alexandru Tudor Bernic, notarul Răzvan Ionuț Costin, prin intermediul căruia se realizau tranzacțiile, procuratorul imobiliar Cătălin Gheorghiță Sandu și concubina acestuia, Mihaela Monica Pușcașu. Alături de ultimii trei, au mai fost trimiși în judecată avocatul Ionuț Florin Crâșmaru, notarul Daniel Bogdan Florea, Adrian Corduneanu „Beleaua”, soția acestuia, Ramona Carmen Corduneanu, o „săgeată” a lui Corduneanu, Iulian Dănuț Ilincariu sau un apropiat al grupului, Florin Constantin Roată, prin conturile căruia erau „spălați” banii obținuți din tranzacții. Avocatul Bernic a decedat în decembrie 2022, procesul continuând fără el.

Până acum, nu a avut loc niciun termen de judecată pe fond, magistrații fiind ocupați cu analiza contestațiilor depuse de avocați. Abia în noiembrie anul trecut, Curtea de Apel a putut constata legalitatea rechizitoriului, dispunând începerea judecății. Și această dispoziție a fost însă contestată, dintr-un motiv mai puțin obișnuit, nelegala compunere a completului de judecată care analizase dosarul în camera preliminară.

Concret, conform legii, infracțiunile de corupție, cum erau și cele de care era acuzată rețeaua imobiliară, trebuie judecate de magistrați specializați. Când dosarul „gulerelor albe” a pornit la drum în instanță, completele de judecată specializate erau desemnate de conducerea Curții de Apel, iar completul „Penal Fond 5” făcea parte dintre cele care puteau analiza cazuri de corupție. În noiembrie 2022 însă, legea privind organizarea judiciară a impus ca desemnarea completelor specializate pe cazuri de corupție să fie făcută de Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta a aprobat în ianuarie 2023 o listă de șase complete din cadrul Curții ieșene de Apel competente să judece infracțiuni de corupție. Completul „Penal Fond 5” nu mai făcea însă parte dintre ele.

Curtea Supremă a decis

Faptul a trecut neobservat, iar completul și-a dus misiunea până la capăt, finalizând dezbaterile din camera preliminară și dispunând începerea judecății. Nu ar fi avut însă dreptul să o facă, pentru că judecătorii care făceau parte din complet nu mai erau competenți. Acest fapt a fost invocat în fața ÎCCJ de avocatul lui Răzvan Costin, care a cerut anularea întregii etape procesuale a camerei preliminare. Magistrații curții supreme i-au dat dreptate și au hotărât trimiterea cauzei spre rejudecare în procedura de cameră preliminară. „Apreciez că este cu totul greșit ca o instanță de judecată să pronunțe o hotărâre în numele legii tocmai prin încălcarea legii. Problema completurilor de judecată care soluționează dosare de corupție deși nu au specializarea prevăzută în mod expres de Legea 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție este una care pune într-o lumină difuză atât actul de justiție în sine, cât și percepția publică asupra acestuia. Mă bucură că Înaltă Curte a validat argumentele apărării printr-o hotărâre definitivă. Dosarul se va rejudeca”, a declarat avocatul Cătălin Boacnă. Odată cu decizia ÎCCJ, este de așteptat ca nelegala compunere a completelor de judecată să fie invocată de apărători și în alte dosare de corupție aflate pe rolul instanțelor ieșene.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii