INSP spune că mulți vectori, cum ar fi țânțarii sau căpușele, se hrănesc cu sângele mamiferelor (inclusiv al oamenilor), al păsărilor sau al reptilelor. Ei pot lua microbi periculoși de la o gazdă bolnavă și îi pot transmite apoi altor ființe, după ce microbii se înmulțesc în corpul lor. INSP mai spune că, odată ce un vector devine infecțios, el poate răspândi boala de fiecare dată când mușcă, pe tot parcursul vieții.

„Bolile transmise de vectori sunt o problemă de sănătate publică globală, reprezentând mai mult de 17% din toate bolile infecțioase, provocând peste 700.000 de decese anual. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până la 80% din populația lumii este expusă riscului pentru una sau mai multe boli transmise prin vectori, cea mai importantă povară a acestor boli aflându-se în prezent în zonele tropicale și subtropicale, afectând în mod disproporționat cele mai sărace populații”, au transmis reprezentanții INSP.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția că, începând cu anul 2014, boli precum febra Denga, malaria, febra Chikungunya, febra galbenă și infecția cu virusul Zika au cauzat epidemii majore în diferite părți ale lumii. INSP subliniază că aceste boli au afectat un număr mare de oameni, au provocat pierderi de vieți omenești și au suprasolicitat sistemele de sănătate din multe țări.

Aceștia precizează că alte boli, cum ar fi leishmanioza și filariaza limfatică, nu sunt neapărat letale, dar pot provoca suferință cronică, dizabilități și uneori stigmatizare socială.

INSP explică și faptul că malaria este o boală cauzată de un parazit și transmisă prin înțepătura țânțarului Anopheles, cunoscut drept „țânțarul malariei”. Se estimează, potrivit datelor menționate de INSP, că această boală provoacă anual în jur de 249 de milioane de îmbolnăviri și peste 600.000 de decese, în special în rândul copiilor mai mici de 5 ani.

Febra Denga este cea mai răspândită infecție virală transmisă de țânțarii Aedes. Peste 3,9 miliarde de oameni din mai mult de 130 de țări sunt expuși riscului de a contacta această boală, cu aproximativ 96 de milioane de cazuri simptomatice și 40.000 de decese în fiecare an, conform informațiilor furnizate de INSP.

De asemenea, INSP avertizează că și alte boli virale, cum ar fi Chikungunya, Zika, virusul West Nile, febra galbenă, encefalita japoneză (transmise toate prin țânțari), dar și encefalita transmisă de căpușe sau febra hemoragică Crimeea-Congo, reprezintă un pericol real pentru sănătatea publică. În plus, INSP informează că există și infecții bacteriene transmise de căpușe, cum sunt boala Lyme, Rickettsiozele și Tularemia, care pot afecta grav sănătatea umană.

Pentru a limita răspândirea acestor boli, INSP menționează și faptul că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat Răspunsul global pentru controlul vectorilor 2017–2030, o strategie internațională care își propune să întărească supravegherea, cooperarea și măsurile de prevenire a bolilor transmise de vectori.

În mod specific, OMS se implică în lupta împotriva bolilor transmise de vectori prin:

• furnizarea de recomandări bazate pe dovezi pentru controlul vectorilor și protejarea oamenilor împotriva infecțiilor;
• oferirea de sprijin tehnic țărilor, astfel încât acestea să poată gestiona eficient cazurile și focarele;
• sprijinirea țărilor pentru a-și îmbunătăți sistemele de raportare și a evalua adevărata povară a bolii;
• furnizarea de instruire (consolidarea capacităților) privind managementul clinic, diagnosticul și controlul vectorial cu sprijinul centrelor sale de colaborare;
• sprijinirea dezvoltării și evaluării de noi instrumente, tehnologii și abordări pentru bolile transmise prin vectori, inclusiv tehnologiile de control al vectorilor și managementul bolilor.

În România, modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente), precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri din zone endemice au reprezentat factori favorizanți pentru apariția unor cazuri de malarie, febră Denga și infecții cu virusul  Zika.

În România sunt supravegheate epidemiologic următoarele boli:

• Malaria
• Meningita West-Nile
• Encefalita de căpuşă (TBE)
• Febra butonoasă
• Boala Lyme

Multe dintre aceste boli pot fi prevenite dacă oamenii se protejează singuri și dacă întreaga comunitate se implică. Un pas important este schimbarea obiceiurilor, adică folosirea unor măsuri simple pentru a evita înțepăturile de țânțari, căpușe și alte insecte.

Este foarte important ca oamenii să fie informați și să știe cum să se apere de vectori, cum ar fi țânțarii sau căpușele. Cu cât lumea știe mai bine ce are de făcut, cu atât riscul de îmbolnăvire scade.

De asemenea, accesul la apă curată și la un sistem de canalizare funcțional ajută mult. Dacă apa este păstrată corect și există condiții bune de igienă, șansele ca aceste boli să se răspândească în comunitate sunt mult mai mici.

• CITEȘTE ȘI: INSP atrage atenția asupra faptului că igiena corectă a mâinilor este esențială pentru salvarea vieților

Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin țânțari:

• purtați îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșiți seara din locuințe sau când mergeți în zone cu vegetație sau pe malul apelor;
• utilizați substanțe repelente împotriva țânțarilor, comercializate în farmacii (DEET, icaridin, IR 3535, para-metan-diol), care se aplică pe părţile descoperite ale corpului (în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă);
• împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă prin folosirea de plase de protecție la ferestre/uși;
• utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• utilizați sisteme de aer condiționat în locuință;
• utilizați plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber;
• acoperiți pătuțul sau căruciorul copilului cu plase împotriva țânțarilor.

 Înmulțirea țânțarilor poate fi oprită prin: 

• evacuarea apei din subsoluri;
• repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
• evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
• îndepărtarea gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.

Măsuri recomandate populației pentru a preveni bolile transmise prin căpușe:

Măsuri de protecţie personală împotriva infestării cu căpuşe:

• purtați haine deschise la culoare, cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
• purtați pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtați papuci/sandale în zonele endemice);
• aplicați substanțe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizați spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);
• tratați hainele purtate în aer liber, după activități desfășurate în zone cu potențial de infestare cu căpușe, prin spălare și uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puțin o oră;
• inspectați corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturați prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);
• după înlăturarea căpuşelor dezinfectați pielea cu acool (70%) şi aplicați un unguent cu antibiotic cu spectru larg.

Împiedicarea înmulțirii căpușelor se poate realiza prin:

1. Managementul habitatelor favorabile căpuşelor – în zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide trebuie luate următoarele măsuri:

• reduceți vegetația înaltă (ierburi, tufișuri);
• înlăturați frunzele moarte şi crengile căzute, distrugeți-le prin ardere;
• înlăturați vegetația din vecinătatea sau de pe pereții caselor;
• acoperiți găurile/crăpăturile din pereții caselor.

2. Managementul animalelor gazdă 

• descurajați prezența rozătoarelor (depozitați corect gunoiul menajer, depozitați corect proviziile – inclusiv grâne, fân, etc., folosiți capcane, momeli otrăvite, etc);
• descurajați prezența unor animale sălbatice (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi, etc.) în apropierea casei;
• aplicați tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte).

3. Managementul aplicării de acaricide sau prin controlul chimic (cu acaricide) a populațiilor de căpușe 

• aplicarea prin pulverizare de formule recomandate de acaricide pe zone restrânse şi în microfocare (nu se fac aplicări masive prin pulverizare / stropire din avion sau maşină);
• alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului şi a concentrațiilor celor mai potrivite.
• CITEȘTE ȘI: INSP – 15 ani de activitate celebrați prin Gală aniversară și Conferință Națională

Publicitate și alte recomandări video