Inspecţia Judiciară arată că sunt întrunite elementele unor abateri disciplinare, acţiunea fiind înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la angajarea răspunderii procurorului.

Inspecţia Judiciară arată, într-un comunicat de presă transmis vineri, că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Maria Antoaneta Piţurcă, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă …dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni - abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit.a) şi t) teza I din Legea nr. 303/2004.

"Inspectorii judiciari au reţinut că manifestările procurorului Piţurcă Maria Antoaneta din 21.06.2019, derulate cu prilejul efectuării unei percheziţii domiciliare, constând în agresarea fizică şi psihică a unei minore de 8 ani, prin târârea efectivă a acesteia pe asfalt, de la domiciliul asistenţilor maternali şi până la maşina organelor judiciare, în condiţiile în care aceasta s-a opus luării sale cu forţa, plângând şi ţipând întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a)", arată sursa citată.

Inspecţia Judiciară precizează că din verificări a reieşit că Piţurcă, în cadrul instrumentării unei cauze penale, a făcut o percheziţie domiciliară autorizată de judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea ridicării de bunuri şi înscrisuri, cu încălcarea gravă a unor dispoziţii procedurale şi cu depăşirea cadrului legal stabilit de instanţă, procedând la preluarea minorei din locuinţa fostei asistente maternale şi încredinţarea acesteia părinţilor adoptivi sub pretextul ca aceasta să fie dusă la IML Craiova pentru a fi supusă unei examinări medicale dispuse de procuror şi pusă în executare fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură penală, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. t) teza I.

Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea răspunderii procurorului în cauză, adaugă Inspecţia Judiciară.

Inspecţia Judiciară a anunţat, în 2 iulie, că Maria Piţurcă este cercetată disciplinar. Tot atunci, Direcţia de inspecţie pentru procurori a înaintat Secţiei pentru procurori în materie disciplinară propunerea de suspendare din funcţie a procurorului, până la finalizarea procedurii disciplinare, această solicitarea fiind însă respinsă.

Inspecţia Judiciară - Direcţia de inspecţie pentru procurori a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul Maria Antoaneta Piţurcă de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova sub aspectul abaterilor disciplinare prev. de art.99 lit. a) şi t) teza I din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, reţinându-se că există indicii cu privire la săvârşirea abaterilor disciplinare constând în "manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu" şi respectiv "exercitare a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni".

În 21 iunie, fetiţa de opt ani a fost luată de autorităţi din locuinţa asistentului maternal din Mehedinţi, după ce a fost adoptată de o familie de români din SUA. Momentul a fost filmat de apropiaţii familiei, iar imaginile au fost postate pe Facebook. În filmare se vede cum copilul, disperat, plânge, se prinde de hainele femeii şi strigă ”Mami, nu vreau să plec”, în timp ce procurorul trage de ea şi încearcă să o ducă la maşină, pentru a fi preluată de părinţii adoptivi.

Acţiunea a stârnit un val de reacţii negative, sute de persoane cerând clarificarea situaţiei şi verificarea modului în care s-a făcut adopţia.

Mandatul de percheziţie la locuinţa asistentului maternal care o avea în plasament pe Sorina viza strângerea de probe privind mai multe infracţiuni, printre care lipsirea de libertate, rele tratamente aplicate minorului, nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului, înşelăciune, nu preluarea fetiţei.