Instabilitatea politică şi performanţa economică
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 08.12.2021

Instabilitatea politică şi performanţa economică

GALERIE
AlinAndries
  • AlinAndries
- +

Instabilitatea politică este considerată de economişti un factor care afectează negativ economia. Instabilitatea politică este definită în studiile economice ca fiind probabilitatea ca un guvern să fie demis şi înlocuit cu un alt guvern din cauza conflictelor sau a competiţiei vehemente dintre diferiţi politicieni sau partide politice.

Impactul negativ este determinat de faptul că instabilitatea politică determină autorităţile să fie orientate mai mult pe implementarea unor politici pe termen scurt, în detrimentul politicilor pe termen lung, fapt care conduce la adoptarea unor politici macroeconomice suboptimale. De asemenea, apariţia unei schimbări guvernamentale creşte probabilitatea unor schimbări ulterioare sau la o schimbare mai frecventă a politicilor, crescând incertitudinea şi volatilitatea şi afectând negativ performanţa macroeconomică.

Creşterea economică şi stabilitatea politică sunt puternic interconectate. Pe de o parte, incertitudinea politică poate reduce investiţiile şi ritmul dezvoltării economice. Pe de altă parte, performanţa economică slabă poate duce la demiterea guvernului şi la schimbări politice. Studiile comparative la nivelul unor grupuri mari de ţări pe perioade lungi de timp au reliefat faptul că un nivel ridicat de instabilitate politică este asociat cu o rată mai redusă a creşterii economice1 sau a puterii de cumpărare a populaţiei. Acest efect negativ este explicat prin faptul că instabilitatea politică generează incertitudine cu privire la politicile fiscale şi monetare ce vor fi implementate în viitor de noul guvern, iar politicile monetare şi fiscale implementate sunt principalele cauze ale evoluţiei inflaţiei. Astfel, instabilitatea politică este asociată cu un nivel mai ridicat al inflaţiei care erodează puterea de cumpărare a populaţiei2. De asemenea, instabilitatea politică afectează negativ creşterea economică prin scăderea ratelor de creştere a productivităţii şi a acumulării de capital fizic şi uman3. Astfel, incertitudinea politică determină o reducere a investiţiilor ceea ce va determina o scădere a creşterii economice, dar şi o creştere a inegalităţii veniturilor, fapt care va afecta inegalitatea socială.

Daca analizăm cazul României, putem constata că instabilitatea politică a fost relativ persistentă în ultimii 30 de ani. Începând cu anul 1990, în România au fost 17 prim-miniştri (fără ai lua în calcul pe cei 8 prim-miniştri interimari) care au condus 29 de guverne, unii prim-miniştri au condus chiar şi 3 (Nicolae Văcăroiu, Călin Popescu-Tăriceanu şi Emil Boc) sau 4 Guverne (Victor Ponta). Conform Eurostat, Produsul Intern Brut real pe cap de locuitor în România în anul 2019 a fost 9120 Euro, mult mai mic decât pragul mediu înregistrat la nivelul UE27 (28 070 Euro/locuitor), clasând România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. Trebuie menţionat faptul că România a înregistrat o creştere semnificativă la nivelul acestui indicator după aderarea la Uniunea Europeană (în 2006, nivelul înregistrat era de 5560 Euro/locuitor). De asemenea, instabilitatea politică este asociată în România şi cu un nivel mai ridicat al inflaţiei. Conform Institutului Naţional de Statistică, rata inflaţiei calculată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC) de la începutul anului, septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020, este 5,6%. Bineînţeles că există o multitudine de factori care influenţează inflaţia, dar instabilitatea politică poate amplifica inflaţia.

Din perspectivă economică, stabilitatea politică este un deziderat deoarece populaţia şi firmele se pot concentra pe muncă, economisire şi investiţii. Dar nu orice fel de stabilitate, deoarece aceasta poate fi obţinută prin opresiune sau prin existenţa unui partid politic care nu trebuie să concureze pentru a fi reales (situaţia de dinainte de 1989). Nu toate formele de stabilitate politică sunt la fel de favorabile dezvoltării economice, acest lucru depinde de măsura în care stabilitatea se transpune într-o bună guvernare. În timp ce siguranţa pe care o poate oferi stabilitatea politică este un deziderat, acesta ar putea deveni cu uşurinţă un teren propice pentru nemulţumiri, abuz de putere şi/sau corupţie. Stabilitatea politică poate să determine lipsa unei concurenţe reale pentru elita guvernantă. În aceste cazuri, stabilitatea politică este o sabie cu două tăişuri mai ales că regimurile democratice sunt fragile.

 

1 Alesina, A., Özler, S., Roubini, N., & Swagel, P. (1996). Political instability and economic growth. Journal of Economic Growth, 1(2), 189-211.

2 Aisen, A., & Veiga, F.J. (2006). Does Political Instability Lead to Higher Inflation? A Panel Data Analysis. Journal of Money, Credit, and Banking 38(5), 1379-1389.

3 Aisen, A., & Veiga, F. J. (2013). How does political instability affect economic growth? European Journal of Political Economy, 29, 151-167.

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Întâlnire online între democraţii

Lucian DÎRDALA

Întâlnire online între democraţii

Deocamdată, administraţia Biden nu doreşte decât să reafirme leadership-ul american în spaţiul pe care mass media încă îl numeşte „lumea liberă”. Este greu de crezut că, în acest moment, Statele Unite au capacitatea ori dispoziţia să exercite presiuni semnificative asupra participanţilor mai puţin merituoşi, şi cu atât mai puţin asupra statelor neinvitate la summit, cum ar fi Turcia.

Filmuletul zilei

opinii

Identităţi în oglindă (II)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (II)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

Istoria (sau isteria) unui boxer

Radu PĂRPĂUȚĂ

Istoria (sau isteria) unui boxer

Era pe vremea lui Ceaşcă un boxer sas pe care-l chema Stumpf, ne spunea Ghiţă Mutu din plutonul nostru Ghiţă intrase la facultatea de textile de la Cisnădie, de unde ştia povestea cu Stumpf, care era de fel de pe acolo. 

Ministere „croite” şi răscroite

Nicolae CREŢU

Ministere „croite” şi răscroite

Mai mult decât oriunde altundeva, cel puţin pe aici, prin Europa, la noice declară „liderii” politichiei trebuie dat „la întors”, pe reversul de biată, mai dosnică, retorică a asigurărilor „liniştitoare” puse în circulaţie publică, mediatică. 

pulspulspuls

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Iaca ce aranjamente mai pun la cale nea Măricel şi mister Ciorăpel!

Pentru că tot am deschis ieri pârtia din acest sezon de iarnă cu ce se mai vorbeşte în lumea halatelor albe ca zăpada din târg, povestindu-vă cum s-a bătut palma ca mister Bazil Usturoi să rămână şef acolo unde est, şi pentru că vine vorba aşa de rar despre treburile astea extra-Covid din domeniu, am zis că numai bine să vă mai spunem una scurtă dar vioaie pe azi, că tot e miercuri, zi de post fără nicio dezlegare, nici la peşte, nici la vin sau undelemn. 

Caricatura zilei

Lapoviță

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.