Pe 16 iulie 2010, Kevin Systrom posta fotografia unui căţel, ca test pentru o aplicaţie pe care dorea să o fondeze alături de colegul său de la Universitatea Stanford, Mike Krieger. În data de 6 octombrie a aceluiaşi an, Instagram (un fel de prescurtare pentru „telegramă instant”) se lansa oficial ca o aplicaţie pentru distribuirea de fotografii între membrii familiei şi cunoscuţi, disponibilă iniţial doar pe magazinul Apple, App store. Profitând de apariţia cu doar câteva luni în urmă a iPhone 4, care era dotat cu o cameră performantă pentru acele vremuri, a depăşit 100.000 de utilizatori în prima săptămână, peste 2 milioane în prima lună, iar apoi a fost cumpărată de Facebook în 2012 pentru 1 miliard de dolari.

Succesul Instagram a venit din simplitatea interfeţei, posibilitatea de a posta fotografii (până în 2015 doar într-un format pătrat, de 640 de pixeli, adică lăţimea iPhone 4) şi de a lăsa comentarii. Popularitatea şi uşurinţa de folosire a hashtag-urilor (etichete ce conţin metadate, consacrate de platforme precum Twitter) şi etichetării geolocaţiei au sporit implicarea utilizatorilor (user engagement) şi transformarea acestora în ambasadori care-şi conving prietenii să devină membrii ai platformei. Efectul de reţea, atenţia de scurtă durată, voyeurismul facilitat de scroll-ul nesfârşit au potenţat comportamentul adictiv al utilizatorilor şi dependenţa de aplicaţie.

La finalul lunii august, Instagram avea 1,44 miliarde de utilizatori, din care peste o treime postează zilnic poveşti (story-uri). Durata medie de folosire zilnică a aplicaţiei este de 30 de minute, 9 din 10 utilizatori sunt din afara SUA, iar procentul de femei (51%) este uşor mai ridicat decât cel al bărbaţilor (49%). Iar Instagram este a patra cea mai populară aplicaţie pentru mobil, după Facebook, Whatsapp şi Facebook Messenger (toate parte din trustul Meta).

În ciuda acestor cifre impresionante, apariţia unor concurenţi direcţi mai ales în zona Generaţiei Z şi a utilizatorilor tineri (Snapchat, de la care a preluat story-urile, respectiv TikTok, de la care au preluat clipurile scurte redate în loop, denumite reels) şi trendurile care arătau dezinteresul acestora pentru aplicaţie au determinat implementarea unor schimbări majore în politica Instagram.

Sub pretextul susţinerii afacerilor afectate de primul val pandemic, Instagram a introdus „Shops on Instagram” (magazine pe Instagram) în mai 2020, care a primit ulterior şi o iconiţă dedicată în meniul de navigare. În 2021 apare conceptul de „live-stream shopping” pentru a încuraja vânzările cu ocazia sărbătorilor, iar postările brandurilor încep să inunde feed-urile utilizatorilor, chiar dacă aceştia nu le urmăreau (prin apăsarea butonului follow). Modul în care aplicaţia e folosită a încurajat această transformare: 9 din 10 utilizatori urmăresc cel puţin un brand, iar 7 din 10 spun că decizia de cumpărare a fost influenţată de o postare de pe platformă.

În aprilie 2022, lucrurile au mers şi mai departe atunci când a fost implementată posibilitatea de a distribui link-uri ale produselor şi ale brandurilor direct în postările create de utilizatori. Cum în continuare valorizăm cel mai mult recomandările familiei şi prietenilor, această facilitate a încurajat suplimentar tranzacţiile online facilitate de platformă. De fapt, Instagram suplineşte şi desăvârşeşte rolul pe care publicitatea din revistele glossy (majoritatea în curs de dispariţie) îl îndeplinea înainte: de a conecta consumatorii cu brandurile.

Într-un articol din revista New Yorker, Jia Tolentino relatează întâlnirile cu medici care lucrează în cele mai renumite clinici de chirurgie plastică din Los Angeles, pentru a investiga apariţia unui model facial dominant pe Instagram printre femeile care-şi valorifică comercial frumuseţea. Denumită „faţa Instagram”, acest „look de cyborg” e caracterizat de un ten impecabil, pomeţi înalţi, proeminenţi, ochi alungiţi, de pisică şi gene lungi, caricaturale, un nas neted, plăcut şi buze pline, cărnoase. Deşi predominant albă, figura etalon are o anumită ambiguitate etnică, iar reprezentantele ei (întâmplător, printre cele mai urmărite femei de pe platformă) sunt Kim Kardashian, Kendall şi Kylie Jenner, Bella Hadid sau Emily Ratajkowski. Mii de femei care încearcă să arate ca ele nu se mai rezumă doar la machiaj şi aplicaţii gen FaceTune, cu care îşi editează propriile fotografii, ci recurg la tratamente estetice din ce în ce mai sofisticate sau chiar operaţii de remodelare a întregii feţe.

Nu e de mirare că în iunie, când şefii Instagram au introdus nişte modificări substanţiale, prin care feed-urile utilizatorilor au fost invadate nu doar de publicitate, cât şi de postări, mai ales în format video, ale unor utilizatori pe care aceştia nu-i urmăreau, reacţiile au fost vehemente. A apărut şi o petiţie al cărei scop era, nici mai mult nici mai puţin, decât să facă Instagramul din nou Instagram (Make Instagram Instagram Again).

Kim Kardashian şi Kylie Jenner, ambele cu peste 300 milioane de urmăritori, au distribuit petiţia şi au cerut ca platforma să revină la timeline-ul cronologic şi să nu se transforme într-o copie a TikTok. Dintr-o aplicaţie bazată pe fotografie şi interacţiunea cu prietenii şi cunoştinţele, utilizatorii şi-au văzut feed-urile populate de conţinutul video nesolicitat al unor străini (de multe ori luat direct cu watermark-ul TikTok). Iar acest lucru afectează inclusiv popularitatea şi tipul de conţinut distribuit de vedete care au investit enorm în modul în care arată şi promovează imaginea şi care monetizează substanţial activitatea lor din social media.

CEO-ul Instagram, Adam Mosseri, nu a părut afectat de proteste şi a reiterat că aplicaţia se va concentra pe divertisment şi creatori. Postările prietenilor vor fi vizibile mai ales în story-uri şi mesaje directe. Iar în martie Instagram a introdus un feed denumit Following (cu postările doar ale prietenilor pe care îi urmăreşti) şi unul Favorites (cu postările conturile preferate), tocmai pentru a oferi o alternativă celor care s-au ataşat de cum arăta feed-ul înainte.

Într-o lume în continuă schimbare, e natural ca social media să evolueze şi în funcţie de tendinţele de consum. Dacă Milenialii au crescut într-un mediu cu postări curatoriate, alese cu grijă, Generaţia Z pare confortabilă cu videoclipuri puţin sau deloc editate şi, mai ales, cu anonimatul oferit de TikTok sau ştergerea urmelor conversaţiilor de pe Snapchat. Dacă pe Facebook sau Instagram eşti conectat cu prieteni şi cunoştinţe din viaţa reală, pe TikTok poţi urmări pe cine vrei, fără presiunea că vei fi criticat pentru un conţinut mai puţin potrivit.

Mai ales Facebook, dar şi Instagram, au în faţă dilema alegerii între a-şi agasa şi chiar ostiliza publicul de peste 35 de ani cu acest tip de conţinut preferat de Generaţia Z sau de a pierde total atractivitatea faţă de publicul foarte tânăr şi a risca să devină nişte platforme îmbătrânite, care să se îndrepte lent, dar sigur spre irelevanţă şi dispariţie. Rămâne de văzut care va fi strategia companiei Meta cu privire la produsele sale de top.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi