Instanța l-a scos pe Morel Bolea din registrul infractorilor sexuali. De doi ani, dosarul său la DIICOT

Instanța a spălat onoarea fondatorului fundațiilor Euro-Demos și Kasta Morelly. Magistrații Judecătoriei au dispus vineri radierea numelui lui Morel Bolea din Registrul Național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale. Bolea fusese înscris în registru din momentul în care, la solicitarea DIICOT, fusese arestat pentru trafic de minori. De atunci au trecut doi ani, iar dosarul instrumentat de procurori nu a mai avansat, Bolea ajungând chiar să se plângă în instanță de durata anchetei.

Ancheta care îl viza pe Morel Bolea a început în 2020

Ancheta care îl viza pe Morel Bolea a fost demarată de Parchetului de pe lângă Tribunal în 2020, în urma unei sesizări privind o acuzație de viol. După primele cercetări, dosarul a fost înaintat către DIICOT, întrucât existau indicii că era vorba de mai multe fete abuzate și exploatate sexual, infracțiunea depășind aria de competență a procurorilor de pe lângă Tribunal. Conform anchetatorilor, faptele de care era acuzat Bolea se petrecuseră pe parcursul unei lungi perioade de timp, între 2000 și 2016, victime fiind tinere membre ale asociațiilor conduse de acesta. În noiembrie 2022, magistrații Tribunalului au dispus inclusiv arestarea lui Bolea, pentru 30 de zile. După numai o săptămână însă, instanța superioară, Curtea de Apel, admitea contestația avocaților lui Bolea și dispunea punerea imediată în libertate a acestuia. Magistrații nu au dispus nici măcar înlocuirea măsurii de arestare cu o alta, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Numele său a fost însă înscris în registrul agresorilor sexuali, unde sunt înscrise automat persoanele condamnate sau urmărite pentru astfel de infracțiuni, astfel încât să fie împiedicată o eventuală recidivă.

• Citește și: Morel Bolea cere să fie scos din Registrul agresorilor sexuali. Poliţia refuză, amintindu-i că-i inculpat într-un dosar cu minori

Măsuri de monitorizare similare celor dispuse în cadrul controlului judiciar

Înscrierea în registrul infractorilor sexuali duce la aplicarea unor măsuri de monitorizare similare celor dispuse în cadrul controlului judiciar sau chiar mai dure decât acestea. Persoana în cauză trebuie să se prezinte cel puțin o dată la trei luni la Poliție pentru a da detalii cu privire la mijloacele de trai, la persoanele minore sau vulnerabile cu care au intrat în contact sau cu unitățile de învățământ la care au avut acces. Trebuie să anunțe orice viitoare plecare din localitatea de domiciliu pe o perioadă mai lungă de 15 zile, precizând destinația, scopul deplasării și chiar mijlocul de transport folosit. Încălcarea măsurilor de monitorizare se pedepsește cu închisoarea pe un termen de până la doi ani. Radierea unei persoane din registru se face dacă faptele sale nu mai sunt considerate infracțiuni, dacă s-a renunțat la urmărirea penală, a fost achitat ori s-a dispus încetarea procesului penal. De asemenea, numele este șters la 10 ani după amânarea aplicării unei pedepse, după 20 de ani dacă pedeapsa este mai mică de 5 ani, la împlinirea de către persoana în cauză a vârstei de 85 de ani sau, evident, după decesul acesteia.

Anul trecut, Bolea a contraatacat, plângându-se în cadrul unei acțiuni judecătorești de durata cercetărilor făcute de procurorii DIICOT, iar în alt dosar cerând rectificarea cazierului său, prin eliminarea mențiunilor referitoare la registrul agresorilor sexuali. La acea dată inculpat în dosarul de trafic de minori, el nu fusese condamnat. Rechizitoriul nici măcar nu ajunsese în instanță. Înscrierea în registru încălca prezumția de nevinovăție, iar obligațiile impuse reprezentau ingerințe excesive în viața privată a unei persoane.

„Nu se regăsește nicio definiție”

În timpul dezbaterilor care au urmat în fața magistraților Judecătoriei, Bolea a invocat și lipsa de claritate a prevederilor legale. Legea 118/2019 precizează că în registru sunt înscrise persoanele condamnate ori cele „împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal”, precum și cele „față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale”. Care ar fi însă concret aceste „măsuri procesual-penale” nu se mai menționează. „În cuprinsul Codului penal sau al Codului de procedură penală, nu se regăsește nicio definiție a ceea ce presupun aceste măsuri. În acest sens, această prevedere legală nu este previzibilă și predictibilă, fiind imposibil de stabilit sfera persoanelor vizate de această normă”, argumenta Bolea. Practic, orice persoană putea fi înscrisă în Registru, chiar dacă împotriva sa nu exista nimic altceva decât o plângere, fără nicio probă. Însăși deschiderea urmăririi penale sau numai punerea sub supraveghere tehnică puteau fi considerate „măsuri procesual-penale” în sensul legii.

• Citește și: Dosarul lui Morel Bolea putrezeşte la DIICOT. Procurorii tac mâlc, iar el face glume pe seama acuzaţiilor

„Eu am rămas profund impresionat”

Argumentele de această natură au constituit miezul unei excepții de neconstituționalitate invocate de Bolea pe parcursul procesului. Judecătorii au fost parțial de acord cu argumentele aduse de acesta și au dispus sesizarea Curții Constituționale, continuând apoi dezbaterea pe fond, la sfârșitul lunii septembrie. Discuțiile purtate în instanță la acea dată nu au fost făcute publice și nici motivația deciziei finale, care i-a fost favorabilă lui Bolea. Conform precizărilor acestuia, judecătorii și-au însușit principalul său argument. Fusese arestat pentru câteva zile, dar judecătorii instanței superioare îl eliberaseră fără a dispune vreo măsură de control împotriva lui. Prin urmare, acuzațiile erau false, iar înscrierea sa în registrul agresorilor sexuali, nejustificată. „Nedreptatea era strigătoare la cer. Am fost băgat câteva zile în arest, iar apoi am fost absolvit. Pur și simplu, faptele nu existau. Victime nu existau. Judecătorii au analizat tot, literă cu literă. De asta au și fost mai multe amânări, până să se ia decizia. Eu am rămas profund impresionat. Am avut întotdeauna încredere în justiție. Întreaga poveste a fost una pur politică. Am refuzat să implic membre ale asociației în mitinguri politice pentru un partid, iar de aici a început totul. După ani de zile, femei în toată firea și-au «amintit» că nu știu ce se întâmplase la un moment dat”, a spus Bolea.

Bolea: „Chiar nu mai știu în ce stadiu este ancheta”

Judecătoria a dispus obligarea Inspectoratului Poliției Județene la radierea lui Morel Bolea din registrul privind persoanele care au comis infracțiuni sexuale. Sentința Judecătoriei este definitivă. Al doilea proces deschis de Bolea, cel referitor la durata anchetei procurorilor, s-a terminat în coadă de pește. În septembrie 2023, Tribunalul i-a admis contestația și a cerut anchetatorilor să finalizeze cercetările în termen de șase luni. Au trecut însă 14 luni, iar rechizitoriul nu a ajuns încă în instanță și nici nu s-a dispus eventuala scoatere de sub urmărire penală a lui Bolea. „Chiar nu mai știu în ce stadiu este ancheta și nici nu mă preocupă. Pentru asta, am avocați, dintr-o casă de avocatură de renume național. Acum sunt bolnav. Am alte preocupări, mai serioase decât dosarul meu”, a spus Bolea.

Publicitate și alte recomandări video