Intelectualii ieşeni şi piaţa publică
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 07.03.2021

Intelectualii ieşeni şi piaţa publică

GALERIE
BCU
  • BCU
- +

În ce măsură intelectualii reprezentativi pentru universităţi au şi un discurs “de oraş“, o variantă vulgarizată a teoriilor abstracte?

Conferinţele deschise organizate în aula Bibliotecii Centrale Universitare, cu prilejul Festivalului Internaţional al Educaţiei, au adus în discuţie prezenţa publică a universităţilor ieşene, dialogul cu oamenii din comunitate, în afara amfiteatrelor şi a laboratoarelor. Altfel spus, în ce măsură intelectualii reprezentativi pentru universităţi au şi un discurs “de oraş“, o variantă vulgarizată a teoriilor mai mult sau mai puţin abstracte din spaţiul academic. Este nevoie de aceste prezenţe şi discursuri, iar câteva motive sunt evidente.

Mare parte a intelectualilor consideră că societatea nu-i înţelege, nu-i apreciază, iar statul îi tratează când ca pe simbriaşi, când ca pe rebeli destabilizatori. De aici şi implicarea lor scăzută în iniţiativele civice sau cele politice. A devenit o regulă să se spună că nu-i bine să te amesteci cu oportuniştii politici, că este mai bine să păstrezi o anume distanţă faţă de agitaţia pieţei. Dar această atitudine ignoră o situaţie de bun simţ şi anume aceea că piaţa nu poate aprecia ceea ce nu ştie. Cu toate riscurile, elita academică trebuie să trimită reprezentanţi la discuţii cu oamenii locului în care trăiesc. De unde să ştii, de exemplu, despre importanţa deosebită a studiilor pe care academicianul Viorel Barbu le desfăşoară în domeniul matematicii spaţiilor poroase, sau ale profesorului Henri Luchian în spaţiul reţelelor neuronale, dacă cineva nu explică acest lucru cumva pe înţelesul cel puţin al unor absolvenţi ai unor facultăţi obişnuite sau chiar ai liceului. Desigur, discursul nu poate fi coborât la nivel de portavoce, dar sunt numeroase alte forme de întâlniri care să faciliteze asemenea comunicări.

Ideea de a cere profesorilor să coboare din turnul de fildeş şi să devină pragmatici, să fie utili în termeni foarte concreţi comunităţii, nu este una nouă şi nu este specifică oraşului sau ţării noastre. Gary Weaver, profesor la School of International Service at American University, crede că aceasta este una dintre principalele deosebiri dintre mediul academic din SUA şi cel din Europa. Profesorii americani, sau marea lor majoritate,  nu au morgă, în timp ce europenii au vocaţia geniului solitar. De aceea, crede el, societatea americană este mai bine impregnată de spiritul noilor tehnologii, iar elitele au un rol efectiv, vizibil, la vârful politicii.

Poate de aceea ar trebui ca iniţiativa conferinţelor cu public să devină o permanenţă şi la Iaşi. De altfel, acestea sunt o obişnuniţă în capitală, fiind organizate, ca iniţiative paralele, atât de universităţi cât şi de organizaţii private, un exemplu elocvent fiind conferinţele de la Teatrul Naţional. Utilitatea unor asemenea prezenţe a fost evidentă, de exemplu, pentru toţi cei care au audiat conferinţa academicianului Ion Păun Otiman, săptămâna trecută, în aula BCU.

O altă idee discutată cu aceeaşi ocazie a fost tipul de invitat la o asemenea conferinţă. Prezenţa lordului David Trimble şi a urbanistului Hendrik van der Kamp, precum şi presiunea organizatorilor în direcţia aducerii unor “nume mari” din străinătate au născut o reacţie interesantă: “Avem valorile noastre, s-a spus”. Cred că ambele iniţiative sunt legitime şi merită egală atenţie.

Pe de o parte, este evident faptul că Iaşul suferă de un oarecare provincialism în sensul că nu are multe conexiuni publice cu lumea culturală şi intelectuală din alte ţări. Mai puţine decât Clujul şi incoparabile faţă de Bucureşti. Cu o săptămână înainte de concertul Patriciei Kaas la Iaşi, care a făcut atâta senzaţie, la Cluj fuseseră Deep Purple şi UB40. Ori, niciodată nu a fost la Iaşi o formaţie mare. Niciodată până acum, la Iaşi nu a conferenţiat public un laureat Nobel. La Cluj s-a întîmplat asta de mai multe ori, la Bucureşti de asemenea. Este nevoie, prin urmare de asemenea iniţiative şi nu numai în cadrul festivalurilor.

Asta nu exclude afirmarea valorilor locale. În cadrul aceluiaşi festival, profesorul Ion Toderaşcu a vorbit despre o istorie a învăţământului superior la Iaşi, iar profesorul Sergiu Ciocoiu a făcut o pledoarie în favoarea ingineriei secolului 21. Ambii ar putea fi, cred, excelenţi consilieri ai administraţiei publice locale.

Argumentele de mai sus îndreptăţesc ideea că este necesară o atitudine mai deschisă a universităţilor şi a intelectualilor faţă de comunitate. În ultimă instanţă, sunt încă o expresie a acesteia şi nu filiale ale unor multinaţionale.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.