Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

INTERVIU cu arhitectul Şerban Ţigănaş: „Avem încă mari probleme în a recunoaşte valorile unor construcţii emblematice din perioada socialistă“

GALERIE
erban Ţigănaş arhitect
  • erban Ţigănaş arhitect
- +

Un interesant interviu despre construcţii, patrimoniu şi valori arhitecturale urbane cu Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. El este preşedintele board-ului Romanian Building Awards şi Chairman al Conferinţei internaţionale „Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educaţie şi Sănătate“, manifestare care va avea loc la Iaşi  

- Romanian Building Awards (RBA) va celebra proiecte cu potenţial de a deveni parte din patrimoniul naţional. În general, atunci când discutăm despre clădiri protejate, ne gândim la conace sau case boiereşti de exemplu, construcţii peste care s-a aşezat trecerea timpului. Ori, în cadrul evaluării RBA, se cere înscrierea de proiecte construite recente. Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, arhitectura de patrimoniu? 

Şerban Ţigănaş: Orice clădire are şansa - evident că un număr foarte mic de construcţii fructifică această şansă - sau i se întâmplă să devină o clădire de patrimoniu, ceea ce înseamnă că societatea decide să o protejeze dincolo de intenţiile proprietarului. Cu alte cuvinte, această clădire nu se opreşte doar la a înseamna ceva pentru proprietar, ci intră în circuitul valorilor publice, al comunităţii. Sigur că acest lucru se întâmplă, de obicei, la peste 50 de ani de viaţă a construcţiei, sau poate chiar la 100 ani. Avem încă mari probleme în a recunoaşte valorile unor construcţii emblematice din perioada socialistă de exemplu, unele dintre ele cu adevărat remarcabile, şi care necesită protecţie. Acest lucru este, însă, foarte dificil, pentru că ceea ce este relativ recent nu poate fi încă asimilat, nu a trecut încă testul timpului. Probabil că ciclurile vor trebui să fie din ce în ce mai scurte pentru a decide dacă o clădire este de patrimoniu. 

- Este necesară o redefinire a ceea ce înseamnă clădire protejată şi cum se situează atitudinea naţională referitoare la arhitectură de patrimoniu în context internaţional?

Şerban Ţigănaş: Eu cred că da. După părerea mea, anumite construcţii care au valoare adăugată foarte mare ar putea să devină clădiri de patrimoniu imediat după ce au fost recepţionate. Privind contextul internaţional, dacă luăm exemplu Statele Unite, în Manhattan contrucţiile de patrimoniu sunt considerate landmark, sunt privite din prisma reperului urban. Pe de altă parte, în Chicago, construcţii celebre de Mies van der Rohe au fost declarate clădiri de patrimoniu relativ recent, şi anume în urmă cu 20 de ani. Mă refer aici la cazul celebrei Crown Hall din cadrul Illinois Institute of Technology, care are plăcuţă datată recent, deşi clădirea se află acolo de aproximativ 60 de ani.

În cazul Japoniei, şi mai ales în capitala sa, Tokyo, o clădire de foarte mare interes architectural este, fără nicio temere, demolată, dacă există raţiuni economice. Tot referitor la arhitectură japoneză, citind un ghid scris de un istoric sau critic de artă german, am avut şocul să descopăr în introducere că anumite clădiri fotografiate şi documentate pentru elaborarea ghidului respectiv deja nu mai existau în momentul finalizării cărţii. Deducem de aici că acolo există cu totul alte ritmuri. Sigur că şi pentru japonezi există înclinare şi respect către marii maeştri, şi probabil anumite construcţii absolut emblematice rămân şi sunt protejate, dar în alt ritm şi cu altă atitudine. Revenind la RBA, chestiunea patrimoniului trebuie privită tocmai din acest punct de vedere, şi anume a clădirilor care au potenţialul de a deveni repere, care par a fi pe o orbită bună. 

- Dacă rămânem puţin în această arie a patrimoniului, într-o actualitate în care se pune tot mai mult problema sustenabilităţii, în care ritmul tot mai alert al modului de trai şi natura tot mai schimbătoare a construcţiilor dictează necesitatea unei arhitecturi temporare, se poate interpreta că încurajarea de construcţii noi de tip monument ignoră aceste realităţi? Într-adevăr, în România, mai avem multe de schimbat privind modul în care se reabilitează sau nu se reabilitează clădirile protejate, şi probabil o secţiune dedicată tocmai acestei categorii ar fi bine-venită, dar credeţi că ne mai permitem să construim clădiri-monument cu o durata lungă de viaţă, sau re-definim conceptul de clădire-patrimoniu, incluzând aici şi arhitectura temporară?

Şerban Ţigănaş: Mă bucur că mi-aţi pus această întrebare, pentru că arhitectura temporară este un subiect care mă interesează enorm, şi căruia m-am ataşat în urmă cu 19 ani. Se întâmpla în Anglia, la Liverpool, în timpul doctoratului pe care l-am dedicat, de altfel, arhitecturii temporare. L-am cunoscut atunci pe Robert Kronenburg, un cercetător extrem de interesat de acest subiect, care a scris ulterior extensiv despre subiecte precum arhitectura flexibilă şi case portabile, şi care a organizat în Londra prima conferinţă pe această tema, la care am fost şi eu prezent. Am fost foarte aproape de această comunitatea mondială de oameni interesaţi de arhitectură temporară. Se punea atunci problema referitoare la validarea arhitecturii temporare ca arhitectură, deoarece atunci nu era recunoscută, nu se preda în şcoli, nu era trecută în manuale.

Definiţia arhitecturii de acum 30 ani şi definiţia modernă a lui Pevsner era referitoare la ceea ce rămâne, ceea ce are o dimensiune a perenităţii, la construcţiile pe care societatea hotărăşte să le păstreze. Aşadar, nici nu se punea problema unei arhitecturi care să fie temporară. Drept urmare, Kronenburg şi cercetătorii din jurul lui se străduiau să demonstreze, şi au reuşit, de altfel, să demonstreze ştiinţific şi teoretic că arhitectura temporară răspunde tuturor cerinţelor pe care le atrage de la sine arhitectura şi, deci poate fi considerată arhitectură. După nici 20 ani, iată că acest domeniu a explodat atât de mult, încât sunt foarte mulţi arhitecţi, birouri, cercetători care vorbesc despre conceptul de liquid modernity, despre această societate fluidă, lichidă, caracteristică socială căreia arhitectura temporară, evident, îi vine ca o mănuşă.

Deci arhitectura temporară nu numai că s-a validat că arhitectură, dar reprezintă, şi asta era una dintrâ concluziile cercetării mele, o formă de sustenabilitate, o formă de a dialoga cu patrimoniul. Deci, patrimoniul trăieşte, patrimoniul are o şansă în cazul în care arhitectura temporară intră în contact cu el sau se află în vecinătatea sa. Tocmai acest caracter reversibil al arhitecturii temporare este cel care nu provoacă erori, nu reprezintă un impact negativ asupra arhitecturii de patrimoniu. Ba mai mult, arhitectura temporară care răspunde evenimentor sau nevoilor punctuale mai bine decât orice altă formă de arhitectură permite o intensificare a utilizării spaţiului public care nu poate fi utilizat în altă manieră. Aşadar, prin intermediul arhitecturii temporare, putem folosi pieţele, spaţiile cele mai interesante de care în mod normal nu ne-am putea apropia.

Putem pune în valoare un cadru urban mult mai bine prin intermediul construcţiilor reversibile. Nu în ultimul rând, arhitectura temporară este, poate, cel mai important răspuns la această imprevizibilă mişcare contemporană a oamenilor fie că sunt forţaţi de conflicte şi catastrofe naturale, deci o fac împotriva voinţei lor, fie că sunt ghidaţi de un interes cultural sau de altă natură, fie că doresc să participe, la un moment dat, la un eveniment important pentru ei. 

Cine este arhitectul Şerban Ţigănaş:

 

Absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti, este în prezent formator în cadrul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism la UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca. Şerban Ţigănaş a fost vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România încă de la înfiinţare. Între 2005 şi 2010 a condus şi filiala din Cluj, Filiala OAR Transilvania, iar acum este la cel de-al doilea mandat de preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România. Este fondator Dico&Tiganas, birou de arhitectură din Cluj Napoca, fiind şi partener fondator a biroului urbanist „Planwerk“, unde se ocupă cu strategii de dezvoltare a arhitecturii spaţiului public în diverse oraşe precum Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Timişoara sau Oradea.

A consemnat Ştefana GRĂDINARIU 

Conferinţă internaţională de arhitectură la Palatul Culturii din Iaşi, săptămâna viitoare

Arhitecţi din şase ţări vor participa la Iaşi la Conferinţa „Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educaţie şi Sănătate“, care va avea loc la Palatul Culturii, în data de 18 octombrie. Evenimentul cu participare internaţională se adresează arhitecţilor, antreprenorilor, constructorilor, dezvoltatorilor imobiliari, oamenilor de cultură, reprezentanţilor mediului universitar şi ai administraţiei locale. Conferinţa inspiraţională internaţională despre Viitorul în Arhitectura de Patrimoniu, Educaţie şi Sănătate - NEW CITIES din Iaşi face parte din programul Romanian Building Awards, eveniment de recunoaştere a excelenţei în proiectarea şi execuţia spaţiilor construite, realizat cu scopul edificării unei culturi a calităţii şi a celebrării spaţiului construit ca o componentă esenţială a vieţii noastre.

Conferinţa este organizată de asociaţia culturală ProEvent şi Ordinul Arhitecţilor din România şi este susţinută de Primăria Municipiului Iaşi, ABplus events, Complexul Muzeal Moldova şi companii inovatoare cu soluţii pentru arhitectură. Participarea la eveniment se face pe baza înregistrării pe pagina evenimentului: http://rba.share-architects.com/rba-iasi.  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri