Interviu cu medicul Florin Roșu, coordonatorul Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecțioase Iași: „Este încă o boală cu foarte multe necunoscute, o boală tânără”
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Interviu cu medicul Florin Roșu, coordonatorul Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecțioase Iași: „Este încă o boală cu foarte multe necunoscute, o boală tânără”

GALERIE
medic florin risu
  • medic florin risu
- +

Medicul Florin Roșu, coordonatorul Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași, are un optimism care dă speranță în aceste zile. Spune că dacă fiecare dintre noi am sta o zi în preajma pacienților din Anestezie și Terapie Intensivă am realiza cât de frumoasă este viața și cât de puține avem nevoie de fapt pentru a fi fericiți. De la începutul pandemiei, în cele nouă paturi ale Compartimentului au fost tratate cele mai grave cazuri din toată zona Moldovei și a văzut atât tineri care s-au stins deși erau „aparent sănătoși”, cât și cum a intervenit epuizarea întregului personal medical după aceste patru luni. Medicul crede însă că încă nu știm în totalitate cu ce fel de boală ne confruntăm.

 

 

ReporterLa început au fost rostogolite informații conform cărora copii nu ar fi afectați de acest virus. Cât de afectați sunt și cum le este influențată starea de sănătate pe viitor?

Medic Florin Roșu: SARS COV2 nu ocolește copiii, aceștia dezvoltă boala, până acum au făcut doar forme ușoare, care nu au necesitat îngrijire în terapie intensivă, nu știm încă ce va fi pe viitor. De asemenea, deocamdată nu sunt făcute studii referitor la posibilele sechele pe care ar putea să le lase SARS COV2 la copii, avem doar patru luni de când am început să tratăm pacienții, suntem la început, nu știm exact cum va evolua pacientul post vindecare. Este încă o boală cu foarte multe necunoscute, o boală tânără, o boală cu care nu avem încă experiență.

Cum se pot explica acele forme grave la persoane tinere, fără alte afecțiuni, fiind tineri și de 30 de ani care nu au putut lupta cu boala?

Există într-adevăr tineri aparent sănătoși care dezvoltă forme severe. Din punctul meu de vedere și din experiență am observat că depinde foarte mult de cantitatea virală la care au fost expuși, precum și de substratul genetic, adică modalitatea prin care organismul reacționează la acest nou tip de virus. Mai sunt pacienți pe care noi îi considerăm sănătoși, dar care ascund diferite patologii, spre exemplu un pacient de 42 - 46 de ani poate să ascundă o patologie cardiovasculară, adică să prezinte hipertensiune arterială care nu este diagnosticată. În momentul în care pacientul se prezintă la spital și îi faci anamneza îl întrebi dacă se cunoaște cu alte patologii, el sigur va zice că nu, dar asta nu înseamnă că nu este bolnav, ci că nu are analizele la zi și controalele anuale făcute. Din nefericire, acest virus afectează pe lângă plămâni și celelalte organe, s-au remarcat afectări la nivelul inimii, pancreasului, la nivel hepatic și renal. Este o boală complexă și o boală care trebuie urmărită, privită științific, ca să știm cum să o abordăm pe viitor.

S-a remarcat o tipologie diferită a pacienților față de primele cazuri? Diferă vârstele, formele pe care le fac?

Da, dacă la început cazurile la tineri erau mai rare, în momentul de față numărul lor a crescut. Explicația este legată de relaxarea socială, acum nu se mai respectă distanțarea fizică, trebuie să se poarte în continuare măști în spații închise, să nu uităm și de spălatul pe mâini. Este foarte important să menținem o distanță corespunzătoare față de persoana cu care ne plimbăm sau cu care ne întâlnim; și eu de exemplu când mă întâlnesc cu cineva, indiferent că este prieten, persoană apropiată, îl rog să respecte distanța necesară.

Care credeți că va fi situația din această toamnă, când va apărea și gripa sezonieră pe lângă coronavirus?

În acest sens, previziunile sunt destul de sumbre. Noi ne dorim și sperăm să nu ne confruntăm cu ambele patologii, însă premisele demonstrează că ar trebui să luăm foarte serios în calcul posibilitatea aceasta.

O persoană se poate infecta în același timp cu coronavirus și cu gripă? Crește riscul de a dezvolta o formă gravă de COVID dacă organismul este slăbit de gripa sezonieră?

Nu avem deocamdată studii din acest punct de vedere, teoretic ar putea, vom vedea și practic. Cert este că ar agrava starea pacientului. Încă nu avem studii referitor la acest aspect, diferența este că pentru gripă avem vaccin, pentru SARS-COV-2 nu avem și nici nu cred că până în iarnă vom avea posibilitatea să ne vaccinăm. Și nici vaccinul nu ne garantează că vom fi protejați 100%.

Un studiu recent a arătat că românii în general sunt optimiști în privința evoluției pandemiei. Cei mai mulți, 67% dintre oamenii care au răspuns, cred că până la finalul acestui an am putea scăpa de virus. Care ar fi șansele?

Din punctul meu de vedere, șansele ar fi zero. În niciun caz nu vom scăpa curând de virus, va trebui să ne obișnuim să conviețuim cu el, să avem o înțelegere tacită cu el, să îl respectăm și să facem în așa fel încât să nu devenim vectori către categoriile vulnerabile. Acest aspect este foarte important: trebuie să avem grijă de vârstnici, gravide, pacienți cu imunitate scăzută.

„Nu există pacient care să nu aibă nicio șansă să trăiască”

Săptămânile trecute se vorbea despre trei noi simptome identificate de specialiștii americani, acestea fiind diareea, greața și congestia nazală sau nasul curgător. Fac acestea ca diagnosticarea să fie mai greoaie?

Da, pentru că acum boala îmbracă o simptomatologie foarte variată, diagnosticul diferențial este mult mai dificil de făcut, iar atâta timp cât suntem în pandemie, orice pacient trebuie considerat a fi potențial COVID-19. La început era o definiție de caz, conform căreia dacă un pacient care a călătorit într-o zonă unde există virusul prezenta febră, o disfuncție respiratorie, ne gândeam din start la COVID-19. Există și în momentul de față o definiție de caz, dar nu trebuie să ne ghidăm doar după asta, ci trebuie să privim per total, fiecare pacient, mai ales în acest moment trebuie privit ca potențial COVID pozitiv.

Ați avut vreodată un caz grav de pacient COVID la care nu sperați să își revină, dar s-a întîmplat acest lucru?

Mentalitatea mea dinainte de pandemie pe care mi-o mențin și acum, este că nu există pacient care să nu aibă nicio șansă. Din punctul meu de vedere dacă are 0,0001% șanse, tot are o șansă să trăiască. Atâta timp cât prezintă semne vitale, indiferent că este ajutat din punct de vedere medicamentos sau al aparaturii medicale, pacientul are o șansă. Iar datoria noastră este să facem totul pentru pacient, îi oferim maximul de șanse. Mai departe depinde foarte mult de organism și de capacitatea organismului de a reacționa la boală, de potența sistemului imunitar al pacientului.

„Dacă la început părea o gripă, acum se îndreaptă spre o boală a sistemului vascular”

Ce altă afecțiune de tip infecțios era considerată extrem de periculoasă înainte a apărea noul coronavirus? Există vreun virus cu care se poate compara? La început mulți spuneau că ar fi doar o banală gripă.

Nu putem spune că există asemănări, doar asemănări și deosebiri, pentru că din punct de vedere al manifestărilor marea majoritate a bolilor dintr-o anumită categorie se întrepătrund ca simptomatologie. Se manifestă ca o gripă, ca o insuficiență respiratorie, cu febră, nu este ceva specific. Sunt o parte din pacienți care prezintă particularități cum ar fi pierderea gustului și a mirosului, acest simptom nu prea îl întâlnești în alte patologii mai ales fiind alăturat de insuficiență respiratorie și de febră. Dar nu putem spune că poți pune diagnosticului din ușa salonului. Dacă la început părea o gripă, acum se îndreaptă spre o boală a sistemului vascular, o boală de coagulare, se formează microtrombi la nivelul organelor, acesta fiind și motivul pentru care apare disfuncția respiratorie, disfuncția cardiovasculară și această decompensare a diabetului zaharat.

După patru luni de pandemie personalul medical a subliniat în mai multe rânduri că se confruntă cu o stare de epuizare. Cum se resimte această epuizare în spital?

Este o epuizare în primul rând fizică și mai apoi psihică. Medicii au muncit foarte mult, însă fără asistente, infirmiere și îngrijitoare pacientul nu putea să primească o îngrijire medicală corespunzătoare. Toate categoriile de personal medical au muncit la fel de mult, nu trebuie să uităm și să spunem că doar medicii sunt cei mai afectați. Greul a picat pe tot personalul medical, iar medicina doar cu medici nu se poate face.

Există la Iași mai mulți pacienți care nu vor să plece acasă, deși teoretic acest lucru este posibil. Cum se explică acest lucru?

Pacienții care au trecut prin boală și care îi văd pe ceilalți colegi de salon că prezintă diferite forme ale bolii realizează că există posibilitatea să se agraveze. Sunt foarte conștienți că în momentul în care se agravează boala cel mai bun loc pentru ei este la spital și nu acasă.

Rețeaua virtuală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.