anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 25.10.2020

Advertorial

Interviu cu Victor Grosu, arhitectul din spatele proiectului de reamenajare Unirea Hotel & SPA Iași

GALERIE
unirea6unirea2unirea3unirea4unirea5unirea1
  • unirea6
  • unirea2
  • unirea3
  • unirea4
  • unirea5
  • unirea1
- +

De curând, recepția hotelului Unirea și Restaurantul Unirea, loc cu tradiție în Iași, au căpătat o nouă înfățișare, cu adevărat specială. Talentatul arhitect Victor Grosu și echipa sa, Grosu Art Studio, au reinventat aspectul unui hotel-simbol pentru Iași, localizat chiar în inima orașului, la km zero.

Citiți un interviu în care Victor ne povestește despre ce simboluri se regăsesc acum în Hotel Unirea, care sunt secretele unui proiect finalizat în timp record și de ce este importantă încrederea într-un proiect de acest tip. Un interviu din care transpare pasiunea și dedicarea, care, alături de experiență și cunoștințe, au dus la un rezultat de succes, unic în România.

Victor, ce poți să ne spui despre proiectul Unirea?

Sunt foarte multe de spus. Să încep așa – am fost invitați să ne înscriemla acest proiect, pentru care urma să se facă o selecție între mai mulți proiectanți. A trebuit să venim cu o variantă de reamenajare a spațiului, respectând anumite condiții. După două săptămâni de la înscriere, am venit cu propunerea de randări. Cele două săptămâni au fost foarte importante, pentru că ce am propus la început, în prima fază, este exact ce am făcut la final, exact rezultatul.

Una dintre condițiile puse a fost apariția unui bar în cadrul recepției.Apoi, a trebuit să ne gândit la partea de estetică. Ne-am întrebat ce imagine trebuie să creăm pentru ca spațiul să devină atractiv, luând în considerare că este un hotel și sunt mulți turiști care vin din afară, este km zero al Iașului și are denumire simbolică – Unirea.

Am hotărât să punem accent pe acest aspect și am creat o linie grafică – hora unirii, care se regăsește la intrare, deasupra, sub forma unui desen grafic. Ne-am inspirat din motivul unui covor unde erau oameni care se țineau mână de mână și creau acest șir, ca o legătură între toți. Totuși, nu am folosit simbolistica unirii în forma tradițională, ci am reinterpretat-o.

Am ales multe alte simboluri, cum ar fi verdeața, simbol al pădurilor, lemnul, covorul tradițional românesc împletit, din zona Moldovei, care apare ca element de decor. Apoi am folosit elementele artizanale din zona etno-minimalismului, care sunt ca niște clopote, ca niște tălăngi.

Toate aceste motive au dat naștere acestui spațiu artistic, pot să-l numesc chiar teatral, căci îți dă o senzație unică când ești în interior, total diferită. Tavanul negru dă o adâncime spațiului, care și așa este destul de mare. Peretele verde pe toată lungimea dă o ambianță plăcută. Lumina scenografică aduce un plus de valoare, la fel și barul care are aproape 6m, fiind unul dintre cele mai înalte din Iași și, probabil, din România. Sunt și placări din marmură albă, marmură care este de fapt o placă ceramică foarte mare, de 3m x 1m, și dă senzația de suprafețe curate. Pardoseala din granit secontinuă cu marmura albă, apoi piatră mai mată, mai rășinoasă pe coloane și în spatele recepției, ca un contrast la culoarea albă, pentru a aduce adâncime și prestanță.

Am vrut să introduc și elemente minimaliste – barul este destul de minimalist, ca un dreptunghi care intră în spațiu, iar pe lungime sunt paralelipipede, organizate geometric pentru a crea o senzație deosebită. Am creat un spațiu special, pe care nu ai ocazia să-l vezi în fiecare zi, mai ales că este totuși un spațiu comercial, e un hol de hotel, dar care impresionează și rămâne în memorie, creează acel wow efect. E cumva o viață nouă, o senzație nouă, mai ales luând în considerare concurența care este pe piață.

A fost de la început plănuit să construiți cel mai înalt bar de zi?

Nu. La început, ni s-a pus condiția să creăm un bar. Erau mai multe variante de a-l face, iar noi am venit cu propunerea ca barul să fie în continuarea recepției. Practic, recepția trece în bar și nu se simte diferența dintre cele două. Astfel, recepția ia amploare și solemnitate.

Ai vorbit până acum despre recepția hotelului, însă știu că tu ai refăcut și Restaurantul Unirea. Ce poți să ne spui despre acesta?

În a doua etapă, după ce am finalizat cu recepția, echipa Unirea venit cu cerința să refacem și restaurantul de la parter, Unirea. Am avut de luat în calcul două funcții: prima este servirea micului dejun, iar apoi, pe timp de seară, să fie sală de evenimente și nunți. Aceste două funcții sunt cumva opuse, pentru că micul dejun se servește dimineața, trebuie să fie un spațiu deschis, să trezească, să creeze o atmosferă a unui spațiu care inspiră. Seara, sala de evenimente trebuia să fie un spațiu ce permite decorare, să fie lumini, să fie foarte multă opulență.

Am decis să folosim și aici motivul horei, care se regăsește în brâul care încadrează pe două dintre laturi sala. Este ca un motiv din portul popular al unui ciobănaș. Apoi am adăugat globuri pe mijloc, având un iluminator sus, în mijlocul sălii, foarte benefic pe timp de zi, invizibil pe timp de seară. Am folosit globuri ca niște stele care coboară din tavan. Sunt și candelabre, care susțin pe timp de seară senzația unei săli de evenimente. Ziua, acestea sunt puțin vizibile, fiind din cristale transparente.

Apoi am făcut elemente personalizate din cupru.Fiecare element a fost gândit de specialiștii noștri și realizat la comandă de către un atelier. Am reușit să creăm niște simboluri puternice. Am încercat să păstrăm un decor grafic volumetric 3D, o ceramică destul de veche cu un desen foarte frumos, pe care l-am încadrat între rame din rigips, ca niște rame de tablou, în care am introdus aceste elemente din cupru.Ele sunt elemente unice, personalizate, care se regăsesc doar în Restaurant Unirea, nu mai există nicăieri altundeva. Textura ceramică a fost vopsită într-o culoare mată, în culoarea pereților, păstrând această grafică și întărind-o cu lumină decorativă prin scafele de lemn care sunt în jur.

Totul părea masiv, așa că am adăugat oglinzi pe coloane, pentru ca spațiul să nu pară apăsător. Le-am dat un decor personalizat, ca o mască, o draperie decorativă, făcută din MDF, în partea unde sunt geamurile înalte.

Menționez din nou luminile decorative, care fac ca dimineața să nu te simți ca într-o sală de evenimente, ci într-un restaurant al unui hotel, iar seara dau acea senzație că ești într-un spațiu deosebit, în km zero al orașului. În plus, restaurantul are o intrare deosebită, un hol total diferit. Desigur, am luat în calcul ringul de dans, zona muzicii, prezidiul pentru miri, zona pentru invitați.

De unde a venit ideea elementelor din cupru din Restaurantul Unirea?

Sunt forme geometrice create ca un omagiu către marele artist Brâncuși, care a folosit forme curate, minimaliste. De aici a venit inspirația, iar fiecare formă are o simbolistică a sa.

Dacă ar fi să încadrezi proiectul într-un stil arhitectural,care ar fi acela?

Este greu să-l pui într-o singură categorie. Aș spune că reprezintă o selecție de anumite elemente care se ajută unele pe altele pentru a da individualitate hotelului Unirea, recepției și sălii. Este greu să-l încadrezi într-un singur stil arhitectural. În plus, în domeniul ospitalier, trebuie să vii cu soluții care îmbină diferite stiluri. Aici am folosit elemente de minimalism, elemente eco prin verdeață, art-deco prin decor, etno-minimalism, toate creând un stil unic, care este doar al hotelului Unirea.

Știu că reamenajarea a fost realizată în timp record. Care sunt secretele unui proiect atât de bine reușit?

În primul rând, experiența. Apoi, organizarea bună și un grafician bine pus la punct. Plus echipa de implementare, care trebuie să aibă toate cunoștințele necesare, managerul de proiect, departamentul de achiziții. Depinde de o organizare foarte bună și, desigur, de nivelul de cunoștințe.

Care au fost cele mai mari provocări ale proiectului?

Organizarea lucrărilor și desfășurarea acestora în timp ce hotelul activa. Am vrut să facem întâi lucrări într-o anumită parte, dar ne-am dat seama că cel mai bine este să închidem total zonele care trebuie reamenajate.Hotelul a rămas însă deschis.

Ce a însemnat pentru tine proiectul?

Pentru mine a însemnat foarte mult, pentru că e un proiect în Iași, iar eu sunt din Moldova. E foarte important pentru mine să am un proiect în Iași, orașul care-mi este foarte aproape de suflet. Apoi, am avut posibilitatea de a lucra cu un simbol al orașului. Hotel Unirea este un simbol al Iașului. Piața Unirii e un loc important pentru România. Deci este și va rămâne un proiect foarte important mie.

Plus, sunt mulțumit că a ieșit exact ca în randări, diferențele dintre ce ne-am propus și rezultat sunt infime, maxim 2%. Acest lucru este desigur datorită echipei Unirea, care chiar a crezut în proiect și a făcut tot posibilul să se întâmple, iar acest lucru este rar, tot mai rar. Cu această ocazie vreau să le mulțumesc pentru că au crezut în proiect.

Să înțeleg că o să urmeze proiecte viitoare?

Da, deja au anunțat că vor să refacă și partea de hotel și restaurant. Vom continua colaborarea.

Care este cea mai frumoasă amintire din această experiență?

Când am cumpărat niște obiecte de iluminat cu mai multe brațe, mai deosebite. Când acestea au ajuns pe șantier, echipa Unirea a fost foarte uimită - în sensul negativ, pentru că sunt cu adevărat niște piese… deosebite. După ce le-am montat, cu toții au fost foarte mulțumiți. În final, ele au fost piesa de rezistență în recepție și dau acea senzație de echilibru între natură și piese făcute manual. Asta înseamnă încredere. Au avut încredere totală în decizia mea, a arhitectului.

Să înțeleg că încrederea este un element principal în colaborările tale?

Da, este elementul cel mai important. Pentru a avea un rezultat bun, cum este la Hotel Unirea, e important să ai încredere în ce a fost gândit și să duci la bun sfârșit. Dacă nu ai încredere și nu ești sigur în ce s-a propus inițial, riști să aduci schimbări pe parcurs și rezultatul nu mai e același precum cel gândit la început. În acest proiect, beneficiarul a avut încredere totală, iar rezultatul vorbește de la sine.
Mă bucur mai ales pentru că responsabilitatea a fost foarte mare. Nu primești în fiecare zi oportunitatea de a lucra cu un așa spațiu, care este simbolic unui oraș, unei țări. Mi-am asumat responsabilitatea și am încercat să nu dau greș.

Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai schimba ceva în acest proiect?

Nu.

Știu că ești o persoană care călătorește mult. Ce crezi că ar vrea să audă turiștii despre acest proiect ca să îi convingă să viziteze hotelul?
Pot spune că doar imaginile în format 3D au adus un feedback pozitiv din partea criticilor străini din Europa de Vest. Mă tot întrebau când e gata încă din etapa proiectării. Pur și simplu imaginile cu proiectul finalizat sunt un element de atracție - dacă turiștii le vor vedea, vor deveni curioși.

Ai menționat de reacții pe care le-ai primit chiar înainte de a finaliza proiectul. După ce l-ai finalizat, care a fost feedback-ul colegilor din breaslă?

Încă nu am publicat lucrarea, dar vom afla în scurt timp.

Care sunt gândurile de final despre acest proiect?

Unirea este un exemplu de urmat pentru multe hoteluri care trăiesc, din păcate, în trecut. Ar trebui să urmeze exemplul Hotelului Unirea și să încerce să schimbe imaginea, căci ele sunt cărțile de vizită pentru orașele în care se află.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de aur şi statul perpendicular

Nicolae GRECU

Generaţia de aur şi statul perpendicular

Hagi şi colegii săi de generaţie nu joacă așa cum cântă geometria politică.

Filmuletul zilei

opinii

Pericolul manelizării cântecului popular (I)

Eugen MUNTEANU

Pericolul manelizării cântecului popular (I)

Agresive şi insidioase, subprodusele culturale pe care le numim, cu un termen generic, manele ne dau măsura răspândirii îngrijorătoare a ţigănirii unei mari părţi a publicului românesc.

Iubirea de vrăjmaşi nu e un soi de love story

pr. Constantin STURZU

Iubirea de vrăjmaşi nu e un soi de love story

Aceasta e probabil cea mai grea poruncă din toată Evanghelia: "Iubiţi pe vrăjmaşii voştri!". Completată imediat de: "faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi; binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri" (Luca 6, 27-28). Pare greu de împlinit acest cuvânt din două motive: pentru că nu înţelegem de ce ni se adresează nouă acest îndemn şi pentru că nu ştim ce înseamnă "a iubi".

Archaeus

Alex VASILIU

Archaeus

Chiar dacă nu aş fi avut posibilitatea să ascult concertul de duminică, 4 octombrie, gândurile despre Archaeus şi-ar fi găsit locul aici. Nu doar pentru că s-au împlinit trei decenii şi jumătate de când a fost înfiinţat. 

pulspulspuls

Hopa: madama senator a fost văzută prin târg...

Hopa: madama senator a fost văzută prin târg...

O ştire pozitivă pe ziua de astăzi, dacă tot e uichend: apreciem în mod deosebit efortul madamei senator şi notar de Bucureşti Iulia Scântei de a bate atâta amar de drum până la Iaşi personal, deşi putea semna o împuternicire, cum face atâtea pentru partid, ca să îşi depună aici dosarul de candidat la un nou mandat de senator. 

Caricatura zilei

Plasma

Editia PDF

Bancul zilei

COVID ne-a învatat sa ne spalam pe mâini. Sper sa apara un virus care sa ne învete sa ne spalam si pe picioare. (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.