Până de curând, în Botoșani s-a circulat pe un drum național de pământ, (DN24C). Moldova nu are autostradă și e subreprezentată în instituțiile naționale. Istoricul Dorin Dobrincu reface, într-un dialog cu SpotMedia.ro, o harta a punctelor nevralgice care au dus, în timp, la inferiorizarea Moldovei.

Dorin Dobrincu, recent, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a pus pe agendă tema slabei reprezentări a Moldovei. Concret, era vorba despre ponderea în Comisiile de specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Bănuiți deja că întrebarea mea e cu bătaie mai lungă: e un caz izolat la CNATDCU sau vorbim despre o paradigmă, să îi spun așa? Are Moldova un statut inferior?

Din păcate, cazul de la CNATDCU nu este izolat.

Observ de multă vreme că diverse persoane născute în Moldova ajung în împrejurări favorabile în diferite instituții centrale, dar se reprezintă doar pe ele, nu regiunea, nici măcar instituțiile de aici.

Din câte îmi dau seama, oamenii aceștia sunt buni administratori ai interesului personal. La unii vezi măcar urme de preocupare față de regiunea de origine, însă foarte rar mai mult de atât.

Aș reveni la cazul CNATDCU și aș remarca un fapt. În afară de câteva reacții în media sau pe Facebook ale unor universitari din Iași și a comunicatului Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, nu am văzut nicio luare de poziție a vreunei universități sau a vreunui centru de cercetare din regiune.

Asta îmi spune că stăm foarte, foarte prost la înțelegerea unor chestiuni elementare, legate de nevoia de solidaritate, de promovare a intereselor comune, a instituțiilor, de asigurare a resurselor esențiale pentru cercetare, iar nu în ultimul rând de recunoaștere publică.

Dacă alții „te fac” din vorbe și prin acte administrative, cred că trebuie să reacționezi cu fermitate. Ideea că alții îți vor apăra interesele doar pentru că tu faci umbră pământului nu este valabilă nici în coruptul sistem academic românesc, nici altundeva. Este o lecție care ar merita învățată.

Din păcate, cazul amintit mai sus este departe de a fi singular. Se întâmplă la fel în spațiul politic, în administrație, în privința alocărilor bugetare pentru investițiile publice ș.a.m.d.

Inferiorizarea Moldovei s-a produs în timp. Cauzele sunt politice, economice, culturale și de „brand” regional, dacă vreți.

Centralizarea, concentrarea puterii statului român în sudul țării, încă de acum un veac și jumătate, s-a realizat în paralel cu destructurarea sistematică a solidarităților interregionale.

Interviul integral, pe SpotMedia.ro