anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 23.10.2020

Interviu Maricel Popa: De ce am luat spitalul mobil? Gândiți-vă la un cutremur ca în '77

GALERIE
maricel popa
  • maricel popa
- +

Alegerile locale din acest an sunt prilejul unor dezbateri pe proiectele Iaşului, pe schimbările menite să crească atât confortul locuitorilor, cât şi atractivitatea faţă de investitori şi vizitatori. Însă aducerea candidaţilor faţă în faţă, la o rundă de dezbateri pe subiecte de interes, s-a dovedit a fi din nou greu de realizat. Aşa că am recurs la strategia intervievării fiecăruia dintre principalii trei pretendenţi la preşedinţia Consiliului Judeţean. Am ales zece domenii pentru care am pregătit una sau mai multe întrebări, iar Costel Alexe, Marius Bodea şi Maricel Popa (în ordine alfabetică) ne-au răspuns, faţă în faţă, cu idei, propunerile şi soluţiile pe care le văd pentru infrastructura rutieră, transport, servicii publice, dezvoltare economică. Fiecare dintre ei a avut şi câte o întrebare distinctă. Puteţi citi mai jos interviul integral cu Maricel Popa.

1. Va avea Iaşul centură ocolitoare modernă şi completă în timpul mandatului 2020-2024?

Răspunsul cel mai simplu ar fi „da”. El impune însă o detaliere. Consiliul Judeţean are în lucru proiectul de realizare a unei variante ocolitoare în lungime de 73 km, care să plece din Vulturi, să ocolească oraşul prin sud şi să se termine în Dancu. Drumul modernizat pe această rută va conecta toate tronsoanele de drumuri naţionale care intră în oraş, deci va funcţiona ca o şosea de centură veritabilă. Tema de proiect a fost trimisă deja Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est şi ne bazăm pe o finanţare de 45 de milioane de euro. Această variantă ocolitoare va fi însă destinată doar traficului uşor. Şoseaua de centură destinată traficului greu depăşeşte atribuţiile legale ale CJ şi intră în cele ale Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ce va depinde de mine, de Consiliul Judeţean Iaşi, se va face în cel mai scurt timp posibil.

2. Ce veţi face pentru grăbirea sau măcar menţinerea în curs a proiectului A8?

Din nefericire, departe de a fi o decizie rezultată în urma unei analize tehnico-economice, construirea unei autostrăzi ţine la noi aproape exclusiv de factorul politic. Iar aici este vorba, fireşte, de cel guvernamental. Ieşenii au putut constata, în ultimul an, mutarea discuţiei despre autostrăzile din Moldova de la Iaşi-Tg. Mureş la Bacău-Braşov. O acţiune conjugată a consiliilor judeţene, a primăriilor importante şi a parlamentarilor din judeţele nordice ale Moldovei, care să completeze eforturile societăţii civile, îmi pare singura variantă aplicabilă. Un lobby extins, inclusiv sub forma refuzului de a vota legi sau de a implementa programe guvernamentale dacă autostrada Iaşi-Tg. Mureş nu reintră pe lista de priorităţi şi nu primeşte termene clare de realizare.

Viitorul extinderii Aeroportului este dincolo de actuala pistă

3. Câţi kilometri de drum judeţean mai sunt de asfaltat? Cât va costa continuarea campaniei de modernizare a drumurilor şi de unde veţi asigura finanţarea lucrărilor?

Judeţul nostru are aproximativ 1.000 km de drumuri judeţene. În ultimii patru ani, s-au reabilitat, modernizat, s-au angajat lucrări ori s-au obţinut finanţări pentru aproximativ 400 km de drumuri. Alţi cam 200 km au fost modernizaţi în trecut şi necesită doar lucrări de întreţinere. Cei 400 km rămaşi sunt, în cea mai mare parte, drumuri pietruite. Pentru 52 km din viitoarea variantă ocolitoare există deja o linie de finanţare europeană şi ne aşteptăm să mai obţinem finanţări nerambursabile pentru încă cel puţin 100 km de drum judeţean. Avem un proiect depus pentru fonduri europene şi încă cinci drumuri judeţene propuse pentru finanţare la Compania Naţională de Investiţii. Dacă ritmul de finanţare guvernamentală se menţine, am putea încheia modernizarea drumurilor judeţene fără a scoate alţi bani din buzunar decât sumele necesare documentaţiilor şi cofinanţării.

4. Aeroportul: dezvoltare pe actualul amplasament (vest) sau dincolo de pistă (est)? Ce viitor are proiectul centrului intermodal şi când va deveni funcţional?

Probabil că vă mai amintiţi că în urmă cu câţiva ani se discuta varianta unirii terminalelor T2 şi T3 într-unul mai mare, cu ajutorul căruia să fie mărită capacitatea Aeroportului de prelucrare a pasagerilor. Totuşi, în această variantă se putea ajunge la maxim 2 milioane de pasageri anual, şi cam asta e tot ce se poate pe actualul amplasament. Or, bazinul nostru de pasageri potenţiali depăşeşte 4 milioane. Evident, viitorul extinderii Aeroportului este dincolo de actuala pistă, unde dispunem de suficient teren, atât pentru un terminal modern, cât şi pentru o nouă pistă, de 3.000 metri. Amplasamentul actual va rămâne doar cu funcţiuni administrative.

Dezvoltarea Aeroportului în zona de est reprezintă însă un proiect de perspectivă. Nu se va întâmpla nici mâine, nici poimâine. Centrul intermodal de la Holboca este mai aproape de realizare, întrucât va genera imediat venituri. Pentru finanţarea lucrărilor de construcţie avem acum varianta fondurilor europene. Avem depusă o primă documentaţie pentru aproximativ 30 milioane de euro, pe Programul Operaţional Infrastructura Mare. Perioada de implementare propusă este 2021-2024.

5. De cât timp şi de câţi bani aveţi nevoie ca să puneţi în funcţiune o reţea de transport public metropolitan? Trenul metropolitan ar putea fi lansat mai repede?

Prima etapă este, obligatoriu, realizarea unui studiu de trafic care să completeze actualul Plan de Mobilitate Urbană, care, folosind cifre din 2011, era deja depăşit la momentul realizării sale, acum trei ani. Acest studiu de trafic poate fi realizat în decurs de un an. Creionarea traseelor, a necesarului de autobuze şi toate celelalte ar mai putea consuma un an. Printr-o colaborare apropiată Primărie – Consiliul Judeţean, putem vedea o reţea de transport public metropolitan funcţională în jurul anului 2023.

Referitor la a doua parte a întrebării dumneavoastră, vreau să spun că eu nu privesc trenul metropolitan ca pe un proiect distinct de cel al transportului public metropolitan, ci ca pe o componentă a sa. Aceasta şi pentru că, în lipsa unor investiţii majore în infrastructură, ceea ce deocamdată e doar o utopie, trenul metropolitan trebuie să se bazeze pe infrastructura feroviară existentă. Implicit, el acoperă doar parţial vestul şi sudul Zonei Metropolitane. Ne place sau nu, rolul său nu poate fi, în primă instanţă, decât unul secundar, subsumat transportului public în ansamblu. Putem vedea ce s-a întâmplat cu trenurile urbane introduse experimental de CFR Călători pe ruta Ciurea-Iaşi. Ele nu au scăzut presiunea pe şoseaua Nicolina. Au oferit doar o variantă alternativă de transport, fără ca aceasta să devină însă preferată.

“Noi am reuşit să salvăm TransAgropolis”

6. În acest moment, în judeţ există un singur parc industrial funcţional (la Miroslava), unul în amenajare (tot la Miroslava) şi unul inactiv (TransAgropolis). Unde se pretează deschiderea altor parcuri şi când l-am putea vedea în funcţiune pe primul dintre ele?

Mai exact, există un parc funcţional, unul în amenajare, la care şi Consiliul Judeţean este participant, unul nefolosit încă la capacitatea sa maximă şi un al patrulea care există doar pe hârtie. Noi am reuşit să salvăm TransAgropolis, care a fost un proiect început prost şi la care riscam să dăm toţi banii înapoi. Parcul agroindustrial are nevoie şi de măcar o linie de ambalare, astfel încât să fie atractiv pentru fermierii ieşeni. Avem în plan o astfel de investiţie şi în curând sper să putem vorbi în alţi termen despre acest parc. Cel industrial de la Leţcani, început tot înainte de 2016, s-a născut mort, iar „resuscitarea” a consumat mult timp.

Altfel, după cum se ştie, un parc industrial are nevoie de spaţiu, utilităţi şi căi facile de acces. Aceste condiţii pot fi îndeplinite uşor de zona periurbană a Iaşului, ca şi de localităţile aflate de-a lungul drumului european, spre vest. Tocmai de aceea, Consiliul Judeţean a luat în calcul deschiderea unor parcuri industriale proprii la Holboca şi la Paşcani, evident în colaborare cu autorităţile locale de acolo. Anul 2023 este un termen realist pentru darea în folosinţă a cel puţin unuia dintre ele.

7. CJ are un Centru Expoziţional nefolosit şi pretenţii la o parte din terenurile unde a funcţionat Combinatul de Utilaj Greu (Fortus). Când se va redeschide Centrul Moldova şi cu ce destinaţie şi care este planul dumneavoastră pentru Fortus?

Centrul Expoziţional reprezintă una dintre investiţiile eşuate ale unei foste conduceri a CJ. S-a început cu entuziasm pentru ca, în final, să se aleagă praful şi să ne trezim în cârcă cu o clădire nefolosită în scopul ei şi greu utilizabilă în alte scopuri. În plus, nici amplasamentul său nu este cel mai fericit. Posibila utilitate a clădirii Centrului va face obiectul unei analize la nivelul CJ. Teoretic, există mai multe posibilităţi, de la sediu al Bibliotecii Judeţene până la cadru neconvenţional pentru arte ale spectacolului, dar nu vrem să dăm cu banul. În ce priveşte platforma Fortus, utilitatea ei o văd tot în sfera activităţii industriale. Se pretează foarte bine la amenajarea unui parc industrial, apropo de ce am discutat anterior. În orice caz, nu este recomandată o utilizare rezidenţială, pentru că nu există soluţii viabile pentru traficul ce ar fi generat.

«Includerea Iaşului într-un drum al mănăstirilor sau într-un „drum al vinului”»

8. Iaşul este o destinaţie turistică modestă. Are nevoie de un brand? Care ar trebui să fie acesta? Ce puncte de atracţie există sau pot fi amenajate cu concursul CJ în jurul municipiului-reşedinţă?

Sunt inginer de profesie, nu om de marketing, aşa că nu mă consider cel mai avizat să propună un brand al Iaşului. El este necesar, fără doar şi poate, dar asupra acestui aspect ar trebui să se pronunţe specialiştii, eventual în urma unui concurs de idei. În primul rând, ar trebui să stabilim clar ce fel de destinaţie turistică vrem să fim. Iar în această privinţă, există numeroase variante. Potenţialul Iaşului este imens, doar că nu există o politică clară de promovare. După cum se ştie, Consiliul Judeţean are în lucru două proiecte în acest domeniu, care vizează includerea Iaşului într-un „drum al mănăstirilor” sau într-un „drum al vinului”. Iaşul are însă şi o bogată şi frumoasă moştenire iudaică, ce poate fi valorificată cu succes. De asemenea, se ştie că oraşul are o viaţă de noapte intensă. Ni s-ar potrivi şi nouă porecla dată New York-ului, de „oraş care nu doarme niciodată”. Din câte vedeţi, în câteva fraze, fără a aprofunda prea mult subiectul, am putut identifica cel puţin patru direcţii de acţiune în domeniul promovării turistice. Dacă le punem laolaltă, putem ajunge la concluzia că Iaşul este o bună destinaţie de „city break”.

9. În ultimii ani, mai multe cartiere rezidenţiale au apărut în jurul Iaşului. Această dezvoltare a luat-o însă cu mult înaintea reţelelor şcolare şi de sănătate. Majoritatea celor care au ales să se mute în afara oraşului preferă să-şi aducă copiii la şcoli şi licee din Iaşi. Pe de altă parte, pandemia a scos la iveală alte lipsuri: multe instituţii de învăţământ din mediul rural nu au acces la internet, ba chiar şi reţelele de electricitate au căderi sau fluctuaţii dese de tensiune. Cum veţi remedia aceste probleme?

Aş face întâi o precizare: reţeaua electrică nu reprezintă o problemă. Dacă ne raportăm la situaţia de acum 10-15 ani, putem constata o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei. În orice caz, nu se poate spune că problemele în funcţionarea reţelei electrice sunt atât de dese şi de grave încât ar împiedica desfăşurarea orelor în şcoli. În ultimii patru ani, 270 de şcoli, grădiniţe sau creşe din mediul rural au fost reabilitate sau construite de la zero, ceea ce a implicat şi o modernizare a reţelei electrice şi dotarea cu reţele Wi-Fi. Marea problemă în mediul rural în contextul pandemiei nu este curentul electric şi nici măcar internetul, ci lipsa tabletelor sau calculatoarelor.

Există însă o altă problemă, care nu mai poate fi soluţionată de primari sau de Consiliul Judeţean: pregătirea profesorilor. Sunt numeroase cazuri în care profesorii înşişi nu se descurcă cu gadget-urile actuale.

“Dispensarul cuprinde şi o casă cu etaj unde pot fi cazate familiile cadrelor medicale

10. CJ are în subordine şase spitale, toate în municipiul Iaşi şi aproape toate cu propriile proiecte de modernizare şi dotare. PNDL a făcut să apară câteva dispensare noi pe harta judeţului. Este însă suficient? Cum ar trebui continuat acest program?

Infrastructura sanitară a reprezentat a doua mare prioritate pentru noi, alături de infrastructura rutieră. În ultimii patru ani, Consiliul Judeţean a investit 140 milioane de euro în reabilitarea şi dotarea spitalelor din subordine, iar acest ritm va fi menţinut şi în viitorul mandat. Vreau să fac o mică observaţie. PNDL a însemnat pentru mediul rural nu „câteva”, ci 36 de proiecte de reabilitare, construire şi dotare a dispensarelor, în valoare totală de peste 43 milioane de lei. Vorbim deci de o treime din judeţ, ceea ce nu este puţin. Evident, nu este nici suficient. Componenta medicală a PNDL trebuie menţinută, pentru că ea a fost până acum de un real folos primarilor din mediul rural.

Varianta ideală este ca în fiecare comună să existe cel puţin un dispensar medical. În plus, medicii trebuie „legaţi de pământ”, ca să zic aşa. De exemplu, în comuna Focuri a fost demarat un proiect de construire a unui dispensar, proiect care cuprinde şi o casă cu etaj unde pot fi cazate familiile cadrelor medicale ce vor lucra acolo. Efectul este evident. Chiar când dispensarul este închis, pacienţii pot apela în caz de urgenţă la medic, pentru că locuieşte alături. Etapa următoare va fi amenajarea în comunele mari a unor centre de permanenţă suficient de bine echipate pentru a putea prelua şi stabiliza urgenţele de acolo şi din comunele învecinate.

11. Sunt voci care vă acuză că aţi cheltuit banii ieşenilor fără rost, pentru achiziţia Spitalului Mobil. Perspectiva de a recupera banii de la UE pare tot mai îndepărtată. A meritat investiţia, chiar dacă e plătită din bugetul CJ?

Când e vorba de sănătatea şi de viaţa oamenilor, nu există nicio dilemă. Nu se poate vorbi despre investiţii care merită şi investiţii care nu. Deci, nu regret nicio secundă achiziţionarea spitalului mobil, mai ales că acesta va fi util şi în viitor. Gândiţi-vă numai ce se va întâmpla în cazul unui cutremur comparabil cu cel din 1977, care ar dărâma nu doar case şi blocuri, ci şi spitale. Credeţi că Spitalul „Sf. Spiridon” şi-ar mai putea îndeplini rolul de preluare a urgenţelor? Credeţi că măcar va mai rămâne în picioare? Spitalul CJ va fi gata să preia sarcinile oricărui spital ieşean în caz de necesitate. E o investiţie care „merită”, pentru a folosi termenul dumneavoastră, atât pe termen scurt cât şi, mai ales, pe termen lung.

În privinţa decontării spitalului din fonduri europene, se uită un amănunt esenţial. În fond, ce a făcut Uniunea Europeană în privinţa luptei împotriva coronavirusului? Comisia Europeană a propus, Consiliul European a avizat, iar Parlamentul European a aprobat modificarea normelor privind cheltuirea fondurilor structurale de către statele membre UE. S-a creat o flexibilitate excepţională în transferal sumelor între fonduri şi între regiuni, ca şi finanţarea 100 la sută, deci fără contribuţii locale, a proiectelor din fondul de coeziune. Mai clar, statele membre au primit dreptul de a cheltui pentru lupta împotriva pandemiei fonduri care fuseseră alocate iniţial pentru alte domenii, stabilindu-şi singure regulile de alocare. Repet: regulile de alocare a fondurilor sunt stabilite de statele membre. De exemplu, din banii alocaţi iniţial în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare s-au alocat 5,8 milioane de lei pentru extinderea secţiei ATI a spitalului Lupeni, 24,2 milioane de lei Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare pentru creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare, 15,3 milioane de lei Consiliului Judeţean Cluj în acelaşi scop etc. Guvernul român a stabilit cine are dreptul să ceară bani şi pentru ce, nu Comisia Europeană. Dacă achiziţia spitalului mobil de la Leţcani nu va fi decontată din fonduri europene, nu Comisia Europeană sau CJ Iaşi trebuie arătate cu degetul, ci Guvernul României. Noi, la Iaşi şi la Neamţ, am făcut ce trebuia pentru sănătatea oamenilor. Vom apela la toate sursele de finanţare posibile pentru a recupera banii ieşenilor.

VEDEȚI ȘI:

Interviu Marius Bodea: Aeroportul să rămână și să se dezvolte pe actuala locație

Interviu Costel Alexe: Noul Aeroport va fi pe partea estică, dincolo de actuala pistă

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Chirica: vechile probleme ale noului mandat

Claudiu RAUS

Chirica: vechile probleme ale noului mandat

Iată ce provocări uriaşe vă stau în faţă în acest mandat, domnule primar!

Filmuletul zilei

opinii

Necrofilie mediatică

Alexandru CĂLINESCU

Necrofilie mediatică

Când anunţă moartea cuiva, în principiu a unei personalităţi cunoscute (ceea ce nu e întotdeauna cazul), site-ul derapează în grandilocvenţă şi în automatisme goale de sens. Astfel, orice deces reprezintă un „doliu uriaş”.

Fake news în alegerile din R. Moldova

Radu POPESCU

Fake news în alegerile din R. Moldova

Studiourile Mosfilm de la Chişinău!

O întâlnire de promoţie, altfel

Nicolae CREŢU

O întâlnire de promoţie, altfel

Întâlnirile studenţilor de altădată, între ei şi cu profesorii lor, m-au făcut întotdeauna să gândesc o astfel de revedere peste ani ca pe o adevărată Sărbătoare, nu numai a ataşamentului faţă de Alma Mater ca „spaţiu” şi climat ale acelei vârste tinere către care se revine ca spre o matcă de „start”, intelectuală şi afectivă, dar şi a unei solidarităţi de breaslă, între discipolii de „atunci”, deveniţi ei înşişi profesori, şi formatorii lor de odinioară. Altfel spus, nu atât o întoarcere în timp, cât un dialog al generaţiilor de profesionişti ai catedrei, deschis şi viu, întemeiat pe reciproca preţuire a unei asemenea colegialităţi lărgite, fără hotare de vârstă, care începuse odată cu absolvirea însăşi.

pulspulspuls

Păreri, păruieli şi mânăreli. Iarăşi despre listele PSD Iaşi

Păreri, păruieli şi mânăreli. Iarăşi despre listele PSD Iaşi

Multe păreri am mai auzit ieri despre loviturile la gioale date la Iaşi dar şi la Bucureşti despre alcătuirea listelor de candidaturi de la PSD, multe au fost şi tânguielile vizavi de faptul că madam Gavrilă nu merita un asemenea tratament (lucru valabil în bună măsură, dar nu chiar în totalitate, căci dânsa doarme acum aşa cum şi-a aşternut politic în ultimii ani, nu-i aşa?). 

Caricatura zilei

Plasma

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.