Interviu ZDI cu noua şefă a ISJ Iaşi. Ce spune despre evaluarea profesorilor de către elevi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Interviu ZDI cu noua şefă a ISJ Iaşi. Ce spune despre evaluarea profesorilor de către elevi

GALERIE
luciana antoci
  • luciana antoci
- +

Prof. Luciana Antoci, noul inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar Judeţean Iaşi, a discutat pe larg cu reporterii Ziarului de Iaşi despre viitoarele planuri ale instituţiei, despre efectele pandemiei asupra învăţământului românesc, dar şi despre eventualele dificultăţi pe care le-ar putea întâmpina inspectorii în activitatea lor în perioada următoare.

Luciana Antoci, cea care a ocupat funcţia de inspector şcolar general adjunct înainte de avansarea sa pe post, anterior fiind inspector pentru Management instituţional şi Educaţie permanentă, crede că este nevoie de o comunicare interinstituţională mai intensă, subliniind totodată că „sunt deplin încrezătoare în suportul pe care îl vom avea din partea partenerilor instituţionali”. Pe lângă activitatea în cadrul Inspectoratului şcolar Judeţean Iaşi, Luciana Antoci este şi profesor de Limba română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”.

Aţi făcut parte din echipa de inspectori a Inspectoratului Şcolar Iaşi şi, pentru relativ o scurtă perioadă, aţi fost inspector şcolar general adjunct, deci cunoaşteţi problemele învăţământului ieşean. Care sunt aspectele pe care vă veţi concentra în perioada următoare şi care sunt problemele pe care le consideraţi cel mai important de rezolvat în perioada imediat următoare?

Săptămânile şi lunile care urmează sunt caracterizate printr-un spectru foarte variat de activităţi specifice acestei etape din anul şcolar. Dintre acestea, unele sunt centrate pe elevi, având ca obiectiv asigurarea parcurgerii adecvate a programei şcolare astfel încât achiziţiile să reflecte un nivel de pregătire care să permită încheierea situaţiei la învăţătură la finalul anului şcolar în curs pentru toţi elevii. Un sprijin foarte important, în acest sens, este reprezentat de activităţile din cadrul Programului naţional pilot de tip „Şcoală după şcoală” la care participă peste 12.000 de copii din ciclul primar şi gimnazial proveniţi din medii vulnerabile, la nivelul întregului judeţ. Tot pe elevi, dar de această dată cu accent pe componenta evaluare, sunt centrate eforturile de organizare şi desfăşurare atât a evaluărilor naţionale pentru clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, cât şi a examenelor de evaluare naţională şi bacalaureat, precum şi admiterea la clasa a IX-a şi popularizarea oportunităţilor de continuare a studiilor prin Târgul virtual al ofertelor educaţionale organizat în această săptămână. Pe de altă parte, există şi o componentă consistentă a activităţii I.S.J. Iaşi destinată cadrelor didactice prin organizarea şi desfăşurarea examenelor naţionale de titularizare şi de definitivat. La acestea, se adaugă, în calendarul lunii iulie, şi proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar.

„Pandemia a generat consecinţe greu de cuantificat”

Perioada pandemiei, educaţia online şi diferitele schimbări de la ore faţă în faţă la cele online au creat o serie de carenţe în educaţia elevilor. Din punctul de vedere al unui cadru didactic, ce pot face elevii pentru a îmbunătăţi nivelul de cunoştinţe, mai ales în cazul celor care au de susţinut examene naţionale în acest an?

Din nefericire, studii numeroase, efectuate de diverse organizaţii internaţionale consacrate, certifică faptul că în timpul crizei pandemice a generat, în sistemele educaţionale din întreaga lume, consecinţe greu de cuantificat atât în ceea ce priveşte starea de sănătate, cât şi procesul propriu-zis de învăţare în rândul copiilor. Pentru elevii aflaţi în clasele terminale din şcolile ieşene, în ultimele luni activităţile s-au desfăşurat cu prezenţă fizică, în efectiv complet, iar demersul de pregătire pentru examene nu a avut de suferit. Mai mult decât atât, rezultatele obţinute la simularea evaluării naţionale şi a bacalaureatului sunt încurajatoare. Pe de altă parte, începând cu 9 martie, la nivelul judeţului Iaşi, peste 12.000 de elevi din medii vulnerabile care fie nu au avut acces la învăţarea on line, fie au obţinut rezultate modeste la învăţătură în primul semestru al anului şcolar în curs, parcurg, în regim de activităţi remediale, 20 de ore de pregătire desfăşurate cu prezenţă fizică, la diverse discipline de studiu. Acest Program naţional pilot de tip „Şcoală după şcoală” desfăşurat inclusiv pe perioada vacanţei de primăvară, a facilitat şi facilitează, în continuare, recuperarea materiei pierdute în contextul pandemic, inclusiv pentru elevii de clasa a VIII-a, iar noi credem că astfel, la sfârşitul semestrului al doilea, cunoştinţele dobândite de elevi vor reflecta un nivel de învăţare care să permită încheiere cu bine a situaţiei şcolare pentru aceste categorii defavorizate din sistem şi obţinerea unor rezultate bune la examenul de evaluare naţională.

Predecesoarea dvs. în funcţie menţiona la finalul mandatului ei, că lipsa de predictibilitate de la nivel central (9 miniştri ai Educaţiei în patru ani) a creat dificultăţi şi în ceea ce priveşte activitatea Inspectoratului. Care sunt mai exact problemele care se nasc din această lipsă de predictibilitate, şi pe care consideraţi că le veţi întâmpina?

Ultimii ani s-au caracterizat, într-adevăr, printr-o fragmentare a politicilor educaţionale care au generat, la nivel sistemic, sincope decizionale şi nelinişti în rândul elevilor, al părinţilor şi al cadrelor didactice. Dintre aspectele care au generat astfel de efecte nedorite pot menţiona modificările şi completările foarte numeroase aduse la Legea educaţiei naţionale, întârzierea procesului de editare a manualelor şcolare sau imposibilitatea aplicării noilor planuri cadru şi a programelor şcolare aferente la clasele care vor intra la liceu şi şcoală profesională începând din anul şcolar 2021-2022.

Unul dintre subiectele intens dezbătute în ultimele săptămâni a vizat aşa zisa evaluare a profesorilor de către elevi. Cum vedeţi dumneavoastră această „evaluare”, sau acest feedback? Este relevant pentru cadrele didactice? Şi ce nu ar trebui să facă această evaluare?

În orice sistem educaţional performant, există mecanisme funcţionale prin care sunt colectate şi analizate opiniile elevilor cu privire la activitatea desfăşurată la clasă de către profesorii lor. Toate aceste pârghii de feed-back ce pot avea un rol reglator important în configurarea strategiilor de lucru aplicate fie în politicile instituţionale ale şcolii, fie doar de către cadrele didactice în procesul ulterior de proiectare, nu trebuie să fie considerate nicicum forme de evaluare a profesorilor, ci doar instrumente curente de lucru la clasă. Pe de altă parte însă, procesul propriu-zis de evaluare a activităţii profesorului este un demers mult mai complex, riguros reglementat prin prevederi legale şi intră, aşa cum este firesc, în atribuţiile angajatorului, adică ale consiliului de administraţie al unităţii şcolare.

„Voi acorda un interes sporit componentei de comunicare interinstituţională”

Credeţi că veţi găsi susţinere din partea autorităţilor locale şi centrale în activitatea de inspector general?

Pentru că eu cred, cu tărie, că şcoala este strâns legată de comunitatea din care face parte şi, implicit, de autoritatea publică locală, voi acorda un interes sporit acestei componente  de comunicare interinstituţională. Proiectele pe care le avem în vedere atât în ceea ce priveşte intervenţiile necesare în mediile vulnerabile pe componenta învăţare, cât şi aspectele de reabilitare a infrastructurii unor unităţi de învăţământ vor fi strâns legate de capacitatea de răspuns a autorităţilor la solicitările pe care le vom înainta. Eu sunt deplin încrezătoare în suportul pe care îl vom avea din partea partenerilor instituţionali.

Şcoala românească în general a făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte digitalizarea, mai ales forţată de situaţia creată de pandemie. Cu toate acestea, multe cadre didactice, mai ales cele care au şi atribuţii administrative sau diriginţii, se plâng de cantitatea mare de informaţii care trebuie introdusă în diferite baze de date. Iar la acest lucru se adaugă şi faptul că platformele Ministerului cedează în momentul în care se conectează un număr mare de profesori, iar din acest motiv unii profesori au menţionat că au fost nevoiţi să se conecteze după miezul nopţii şi să lucreze până spre dimineaţă pentru că în timpul zilei nu ar fi putut face acest lucru. Cum vedeţi dumneavoastră rezolvarea acestor probleme?

Un sistem de educaţie funcţional, la nivelul exigenţelor acestor timpuri pe care le trăim, trebuie să racordeze mediul educaţional la reperele de evoluţie tehnologică, în mod imperativ. Educaţia românească se află acum într-o  etapă avansată a constituirii şi valorificării curente a Sistemului Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) al cărui obiectiv constă în furnizarea de servicii de gestiune completă a activităţilor din sistemul de educaţie preuniversitar. Este adevărat că au existat şi situaţii în care procesul complicat de încărcare a datelor a fost unul anevoios din cauza unor sincope în funcţionarea conexiunii, însă avantajele pe care le oferă o astfel de bază de date complexă şi completă sunt foarte mari şi vor simplifica, în anii următori, activitatea tuturor acelora care au depus un efort semnificativ în realizarea ei, directori, profesori, decidenţi de la nivel local şi central.

Infrastructura şcolară deficitară este una dintre problemele intens dezbătută în ultimii ani. Chiar dacă acest aspect ţine de administraţiile locale, inspectoratele şcolare sunt, cel mai adesea, cele luate la întrebări când apar probleme legate de toalete în curtea şcolii, de corpuri de clădire în paragină sau de lipsa aparaturii performante. Ce credeţi că ar putea face Inspectoratul şcolar în această privinţă?

Chiar dacă atribuţiile Inspectoratului şcolar sunt, în general, limitate la desfăşurarea demersurilor de verificare, îndrumare şi control al activităţilor din cadrul procesului didactic şi la asigurarea resursei umane necesare derulării acestuia, preocuparea pentru buna administrare şi pentru îmbunătăţirea bazei materiale a şcolilor rămâne o constantă printre priorităţile noastre instituţionale. În acest sens, în contextul inspecţiilor tematice şi al verificărilor efectuate pe fondul derulării auditului managerial avem în vedere să promovăm, în rândul directorilor, o bună comunicare cu autorităţile publice în sensul implicării reale a acestora în rezolvarea problemelor legate de dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ şi de asigurarea condiţiilor de securitate şi igienă pentru elevi şi angajaţi. Totodată, inspectorii şcolari practică o bună comunicare cu primarii unităţilor administrativ teritoriale în care sunt situate şcolile, dar şi cu reprezentanţii autorităţilor locale care fac parte din consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ şi caută soluţii comune pentru problemele pe care acestea le întâmpină.

În acest moment se discută despre posibilitatea de a se face ore în timpul vacanţei de vară, şi chiar a fost făcută o solicitare către Minister de către organizaţia Salvaţi copiii. Care ar putea fi probleme unei astfel de măsuri, având în vedere că în timpul verii sunt susţinute examenele naţionale, atât de către elevi, dar şi de către profesori?

Chiar prin prevederile cuprinse în Ordinul 3300/2021 care reglementează activităţile remediale desfăşurate în cadrul Programului naţional pilot de tip „şcoală după şcoală”, este menţionată explicit posibilitatea de a derula câte douăzeci de ore de pregătire săptămânal, pentru diferite discipline de studiu, cu prezenţă fizică, inclusiv în perioada vacanţei. Totuşi, având în vedere calendarele de desfăşurare a examenelor destinate elevilor, respectiv evaluarea naţională şi bacalaureatul, etapele  evaluărilor cadrelor didactice reprezentate prin examenele naţionale de titularizare şi definitivat, la care se adaugă concursul pentru ocuparea posturilor de directori şi directori adjuncţi în unităţile de învăţământ preuniversitar, observăm o încărcare foarte mare a resursei umane din sistem. Însă, în măsura în care vor exista solicitări din parte elevilor şi a părinţilor, precum şi disponibilitatea cadrelor didactice de a lucra în perioada vacanţei de vară în cadrul acestui program, desigur va exista o analiză de context la nivelul şcolilor şi se va decide în consecinţă.

Interviu realizat de Andrei MIHAI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Cosmin PAȘCA

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Confruntarea dintre taberele Orban şi Cîţu în PNL nu are, până acum, nicio vagă nuanţă axiologică. Pare exclusiv o dispută pe resursele statului, asumată implicit de ambele părţi. Două armate de suflete moarte care vor să dea un „suflu nou” sifonării de fonduri publice.

Filmuletul zilei

opinii

Întâlniri

Codrin Liviu CUȚITARU

Întâlniri

„Cum, nu sunteţi profesorul Valică Şoapă de la Fizică?” „Nu”, am zis tulburat, „eu sunt de la Litere. Dumneavoastră, domnule Nefriceanu, sunteţi de la Fizică!” „Eu, Nefriceanu?” a strigat Nefriceanu uimit. „De la Fizică? Nicidecum! Sunt Placido Seringo de la Arte!”

Regionalizare (III)

George ŢURCĂNAŞU

Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

Rolul băncilor centrale

Alin ANDRIEȘ

Rolul băncilor centrale

Băncile centrale sunt rezultatul unui îndelungat proces de evoluţie istorică, cristalizându-se organizatoric şi funcţional odată cu apariţia structurilor naţionale care le‑au creat. 

pulspulspuls

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

Una mai rece pe azi, taman potrivită pentru o asemenea zi caldă de vară, stimaţi telespectatori. Dar, mai întâi, să vă introducem în context. 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.