INTERVIU ZDI - Maia Sandu la Iaşi: Banii de la România au ajuns la prietenii PSD de la Chişinău
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 10.04.2021

INTERVIU ZDI - Maia Sandu la Iaşi: Banii de la România au ajuns la prietenii PSD de la Chişinău

GALERIE
MaiaSandu
  • MaiaSandu
- +

Fosta candidată a dreptei la alegerile prezidenţiale recente de la Chişinău, Maia Sandu, a fost la Iaşi zilele acestea. "Ziarul de Iaşi" i-a solicitat un interviu.

- Republica Moldova părea la un moment dat o ţară care îşi dorea să meargă spre Uniunea Europeană. De ce a câştigat Dodon?

- Sprijinul cetăţenilor pentru integrarea europeană depinde într-o anumită măsură de calitatea guvernelor care se declară proeuropene. Acest sprijin a fost cel mai înalt acum câţiva ani, dar s-a micşorat simţitor din cauza corupţiei şi guvernării proaste. O parte din electorat nu înţelege de ce partenerii noştri europeni nu au impus condiţii care să prevină creşterea corupţiei şi deteriorarea standardelor de viaţă. Ei asociază aceste eşecuri cu modelul de dezvoltare european, şi nu cu politicienii moldoveni care au discreditat modelul. Propaganda rusească a speculat abil aceste nereuşite, şi are un mare rol în formarea percepţiilor greşite despre UE.

- Asta l-a făcut câştigător de Dodon?

- Dodon nu ar fi câştigat alegerile dacă nu era ajutat de Plahotniuc, oligarhul care controlează majoritatea parlamentară "proeuropeană", omul care şi-a subordonat toate instituţiile statului, de la procuratură la primării, şi care este partenerul PSD din România în Republica Moldova. Televiziunile controlate de Plahotniuc, care, nu întâmplător, retransmit canalele propagandistice de la Kremlin, au difuzat în campanie falsuri inventate de Dodon despre migranţi sirieni care ar fi venit în număr mare în Republica Moldova dacă eu câştigam alegerile. Chiar dacă public au declarat că sprijină un candidat pro-european, în realitate, Plahotniuc şi Partidul Democrat, pe care îl conduce, au sprijinit candidatul Kremlinului, pentru că le convine situaţia în care pot şantaja Occidentul cu faptul că ruşii sunt tot mai aproape şi guvernarea lor "proeuropeană" trebuie susţinută în ciuda faptului că e profund coruptă şi totalmente antidemocratică. Un preşedinte autentic proeuropean le-ar fi stricat această strategie şi i-ar fi deligitimat.

Dodon a început deja campania

- Până acum am văzut doar vizite la Moscova ale noului preşedinte al Republicii Moldova. Ce agendă are acum Dodon ca Preşedinte?

- Dodon a început deja campania pentru alegerile parlamentare. Preşedintele Republicii Moldova nu are prea multe împuterniciri, de aceea Dodon îşi doreşte ca Partidul Socialist, pe care îl reprezintă, să obţină majoritatea parlamentară. Dodon mizează în continuare pe discreditarea procesului de integrare europeană, pe divizarea societăţii pe criterii geopolitice şi pe exploatarea acestor diferenţe. Dodon promovează ideea falsă că sporirea nivelului sărăciei, intensificarea migraţiei ar fi rezultatul semnării Acordului de Asociere cu UE, şi nu pierde nici o ocazie pentru a aduce acuzaţii partenerilor occidentali, inclusiv României. În schimb, Dodon se străduieşte din răsputeri să obţină bunăvoinţa lui Putin. La fel ca Plahotniuc, Dodon încearcă să transfere „lupta" pe plan extern, pentru a sustrage atenţia de la problemele reale ale societăţii, de ordin intern. Dodon nu luptă cu corupţia din interiorul ţării şi cu Plahotniuc, simbolul acesteia, pentru că face parte din aceeaşi grupare şi pentru că îi datorează lui Plahotniuc funcţia.

- Ce face acum Maia Sandu?

- Eu continui ceea ce am început anul trecut: să contribui la consolidarea Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS). Suntem un partid tânăr şi chiar dacă am obţinut, împreună cu alţi parteneri, un scor bun la alegerile prezidenţiale, mai avem de muncit pentru a ajunge la fiecare alegător. Ne propunem să devenim cel mai puternic partid autentic proeuropean şi prodemocratic din ţară. Pentru noi aceste două dimensiuni - valorile europene şi democraţia - sunt indivizibile. Aşa cum a arătat şi cazul României, cel mai bun remediu împotriva corupţiei şi politicienilor corupţi sunt instituţiile democratice şi statul de drept.

Despre banii României

- Ce se întâmplă concret cu împrumutul de 150 milioane de euro din partea României? Este adevărat că o parte din aceşti bani sunt folosiţi în alte scopuri decât cele stabilite, mai precis în acoperirea unor găuri bugetare?

- Aceşti bani au fost oferiţi pentru sprijin bugetar, guvernul având libertatea să aleagă pentru ce îi cheltuie. În cazul ajutoarelor oferite pentru proiecte concrete, e mai uşor să urmărim cum au fost folosiţi banii. De exemplu, în cazul donaţiei pentru renovarea grădiniţelor, ştim exact câţi bani şi în ce localitate au fost alocaţi. Chiar dacă şi în acest caz PD a alocat bani doar pentru localităţile în care are primari. În cazul sprijinului bugetar, e greu să spunem cu certitudine dacă aceşti bani sunt folosiţi în interesul ţării sau în interesul unor grupuri de interese. Lipsa de transparenţă şi gradul înalt de corupţie diminuează semnificativ credibilitatea guvernului. Sfatul nostru pentru România şi alţi parteneri de dezvoltare este să ofere sprijin la nivel local, pentru comunităţi, prin proiecte investiţionale pentru ca de bani să beneficieze cetăţenii Republicii Moldova şi nu guvernanţii corupţi.

- Din ce cauză protestele din România împotriva sistemului politic corupt nu au fost reflectate de către toată presa din R. Moldova?

- În mare parte, presa de la Chişinău e controlată de Plahotniuc şi Dodon. E uşor de înţeles de ce presa lui Plahotniuc, partenerul PSD, nu a văzut cu ochi buni protestele din România. Şi la Chişinău guvernarea promovează insistent o lege care ar legaliza capitalul acumulat prin hoţii. Pe de altă parte, televiziunile lui Dodon au fost încântate să vorbească despre problema corupţiei din România, fără a intra în detalii despre progresele care au fost înregistrate în ultimii ani în reformare justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei şi fără a vorbi despre maturitatea societăţii civile din România care a devenit garantul bunei guvernări.

- Ce mesaj le transmiteţi basarabenilor care locuiesc în Iaşi?"

- Vreau să le mulţumesc pentru că au mers la vot şi să-i îndemn să ne sprijine în continuare să promovăm în Republica Moldova valorile autentic europene, şi să contribuim la schimbarea clasei politice.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Nicolae GRECU

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Chiar dacă şansele sunt minime, demersul oamenilor de rugby ieşeni demonstrează că sportul acesta se încăpăţânează să existe, să renască şi să reziste în dulcele târg.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Sunt relevate în continuare explicaţiile etimologice aberante date unor termeni importanţi în limba română, precum cneaz şi voievod, şi concluziile istorice inadecvate rezultate din respectivele etimologii.

O Iubire şi nouă fericiri

pr. Constantin STURZU

O Iubire şi nouă fericiri

Când m-am decis să urmez Filosofia, licean fiind, cineva m-a trimis să discut cu un venerabil profesor din acest domeniu. "Care este preocuparea sau tema centrală a Filosofiei?", m-a întrebat dumnealui, încă de la primele cuvinte. "Fericirea!", am răspuns eu spontan. Profesorul s-a uitat puţin dezamăgit la mine: "Nu. Ci disputa dintre materialism şi idealism". 

Urbanismul slăbiciunilor

arh. Ionel OANCEA

Urbanismul slăbiciunilor

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

pulspulspuls

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

Pentru că ne-am jurat în barbă să ne ferim de politichie şi de politicieni măcar sâmbăta, pe uichend, aicea la rubricuţă, haideţi aşadar să părăsim olecuţă acest miraculos tărâm. 

Caricatura zilei

Conducere autonomă nivel 6

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.