INTERVIU ZDI Nicușor Dan: „Nu-i cunosc pe liderii politici din Iași”. Ce spune candidatul la Președinție despre o fuziune PNL-USR și anticipate

Primarul Capitalei a mai vorbit despre rolul președintelui în mecanismul de numire a șefilor din justiție, reforma Curții Constituționale, alegeri anticipate și despre o eventuală fuziune PNL-USR pe modelul PNL-PD. Nicușor Dan spune că situația excepțională în care se află România face ca să fie „potrivită” candidatura sa, chiar dacă nu a fost pregătită din timp. A refuzat să spună care îi este actualul model în politică internațională, dar și-a arătat admirația față de un alt fost om politic. Printre altele, el a admis că nu-i cunoaște pe șefii partidelor de la Iași. Nici măcar pe cel al USR.

Nicușor Dan se află într-un turneu preelectoral în județele Moldovei, iar ieri și-a lansat la Iași proiectul „România Onestă”.

„În politică, trebuie să vezi cu două-trei mișcări mai departe”

• Domnule primar, timp de 10 ani România a avut un președinte-jucător, iar alte două mandate un președinte care s-a declarat mediator și chiar integrator. Dumneavoastră ce fel de președinte veți fi?

Voi fi un președinte activ, un președinte care reușește să coaguleze energiile din societate, pentru că în momentul acesta este o distanță mare între politică și decizia politică și competență. Și vreau să aduc pe direcțiile mari ale României acei oameni care știu să definească o direcție cu termene, cu bugete, astfel încât să știm în ce direcție mergem.

• Sunteți absolvent al Facultății de Matematică și chiar campion olimpic, dar ați profesat în politică și administrație, iar anterior în societatea civilă. Cum se împacă o disciplină precisă și exactă cu domeniul atât de variabil și de multe ori imprevizibil în care activați?

Cu administrația mai mult, cu politica mai puțin. Pentru că administrația înseamnă să ai niște probleme care sunt relativ complicate, cu anumite constrângeri, care sunt și de fapte, și de bugete; cumva să reușești să structurezi realitatea aceasta, iar aici matematica ajută foarte tare. În politică mai puțin, pentru că e vorba de oameni care au interese, ce nu totdeauna sunt exprimate foarte direct. Dar și aici ajută să ai o minte structurată și să vezi care sunt consecințele acțiunii tale. Pentru că, în politică, trebuie să vezi cu două-trei mișcări mai departe.

Nicușor Dan spune că nu e momentul pentru o reformă profundă a Curții Constituționale, dar ea trebuie făcută

• Apropo de consecințe în ultimii 20 de ani Curtea Constituțională a fost, nu de puține ori, în mijlocul unor controverse. Cum ar trebui să arate o reformă a Curții, cum ar trebui desemnați sau, de ce nu, aleși judecătorii? Trebuie Curtea reformată?

Eu cred că da. E o discuție aici. Cred însă că cel puțin o condiție trebuie să fie ca un judecător la Curtea Constituțională să fi profesat ca judecător un număr de ani sau la un anumit nivel. Este o discuție pe care trebuie să o avem cu reprezentanții întregului sistem judiciar în privința modelului. Pentru moment, pentru că e o chestiune de modificat Constituția, eu cred că există urgențe mai mari ale societății acum decât o reformă profundă a Curții Constituționale, care presupune o modificare a Constituției, referendum și tot acest proces. Cred că, cel puțin, trebuie să impunem condiția aceasta, ca judecătorii Curții să fi avut o activitate de magistrat, pentru că nu e normal…

• Să fie scoși politicienii din ecuație că, până la urmă, mulți politicieni au fost și sunt judecători ai Curții?

Da, nu e normal ca la o amendă de circulație să te judece un judecător și la o problemă de importanță națională să o judece cineva care nu este judecător.

• Legat de atribuțiile președintelui. Credeți că șeful statului ar trebui să aibă în continuare reprezentanți în consilii de administrație ale unor instituții publice? TVR, Radio România, CNA, Consiliul Statistic, Fondul Român de Dezvoltare Socială sunt câteva dintre aceste instituții.

Eu cred că da, face parte din echilibrul de putere, numai că multe din instituțiile acestea nu funcționează. De exemplu, uitați-vă, un post de televiziune a zis că am luat mită de la Nordis. Nu mai țin minte ce s-a întâmplat în urmă cu 4-5 luni, dar am făcut o plângere la CNA și a venit un răspuns după vreo trei luni, în care ne-a spus că e amendat cu 10.000 de lei. Toți președinții pe care i-am avut au avut putere, pentru că este un raport de putere: președinte, Guvern, Parlament. Președintele are putere prin faptul că desemnează prim ministru, are un oarecare control pe servicii, un oarecare control pe justiție. E mai important să influențeze politica acestor instituții decât să numească sau să nu numească un om.

„Cu marea evaziune, pierdem 5-6 miliarde de euro pe an, este enorm”

• Președintele mai are un rol care, cel puțin mie, nu-mi este clar: implicarea în numirea șefilor de la Parchete. De multe ori pare o negociere între clasa politică și președinte, iar rolul președintelui depinde de context. În ce măsură trebuie clarificat acest rol?

Întrebarea este dacă președintele poate să influențeze activitatea, nu în sensul să intre în dosare în locul procurorului. Întrebarea este dacă președintele poate să influențeze activitatea generală a Parchetului. De exemplu, în momentul în care candidații la funcția de procuror-șef vin cu planul lor de management, președintele să spună public: vreau în mandatul acesta să ne concentrăm pe combaterea marii evaziuni. Acest lucru este ceva ce președintele poate să facă. Și evident că, existând această influență a președintelui în procesul de numire, președintele poate să influențeze activitatea acelui parchet. Eu cred că și pe actualul mecanism, președintele poate să influențeze direcția mare în care se desfășoară activitatea. Evident, nu vorbesc să intre în dosare.

• Și este bine sau nu că președintele are un rol în acest proces de numire a șefilor din justiție?

Eu cred că este bine sau, cel puțin, în acest moment în care nu vedem în clasa politică o voință de a merge pe zonele mari de corupție. Eu cred că acesta este un atribut pe care trebuie să îl lăsăm președintelui.

• Vorbeați despre urgențe în anumite domenii care trebuie reformate. Care este domeniul care credeți că merge cel mai prost în România?

În aproape toate domeniile nu avem o direcție.

• Dar care vi se pare că este cel mai afectat? Sau unde ar trebui să se intervină rapid cu o reformă?

Eu cred că marea evaziune, pentru că este vorba de 5-6 miliarde de euro pe an, 5-6 miliarde de euro pe an este enorm, este cât reușim să obținem din PNRR.

„Alegerile anticipate înseamnă o stare de instabilitate pe care România nu și-o permite”

• Trecând într-un registru politic, vreau să întreb dacă, în cazul în care veți ajunge președinte, vă veți implica în declanșarea de alegeri anticipate? Întreb acest lucru în sensul creării unei majorități politice care să vă fie favorabilă.

Alegerile anticipate înseamnă o stare de instabilitate pe care România nu și-o permite, cel puțin în următorii doi ani, iar apoi nu cred că transformările politice vor fi așa de semnificative astfel încât raportul de putere în Parlament să se modifice. În plus, mecanismul de alegeri anticipate în România nu este ca cel din Franța, în care, de pe o zi pe alta, președintele poate să provoace alegeri anticipate; în România durează luni de zile un astfel de mecanism, iar țara noastră nu-și permite acest lucru.

• Cum vedeți, în perspectivă, o fuziune PNL-USR, după modelul PNL-PD?

O întrebare pe care nu mi-am pus-o. Cred că la nivel de logici interne de funcționare a acestor organizații nu e posibilă în momentul acesta. Nu-mi dau seama cum vor evolua fiecare dintre aceste partide, dar managementul de organizație și modul în care oamenii se raportează unii la alții fac ca, în momentul de față, să nu fie posibil.

Nicușor Dan nu-i cunoaște pe șefii partidelor politice din Iași. „Cu domnul Muraru m-am salutat în treacăt”

• Suntem la Iași și vreau să vă întreb dacă îi cunoașteți pe președinții filialelor locale ale PNL, PSD și USR? Cunoașteți personal pe vreunul dintre aceștia?

L-am cunoscut pe domnul Alexe când era ministrul Mediului, am avut niște probleme de discutat, eu fiind primar…

• Domnul Alexe nu mai este președinte al PNL Iași, având probleme în justiție. La PNL este Alexandru Muraru.

A, dar este președinte de Consiliu Județean, în schimb.

• Da.

Pe domnul Muraru cred că l-am cunoscut, dar în treacăt, așa… ne-am salutat. Nu am discutat niciodată serios cu domnia sa.

• Dar pe șefii PSD și USR de la Iași?

Dar, spuneți-mi cine sunt la PSD și USR?

• La PSD Iași este Bogdan Cojocaru, fost ministru la Comunicații în perioada Dragnea și acum este deputat.

Nu-l cunosc personal.

• Iar la USR este Ștefan Tănasă, de circa doi ani, după plecarea doamnei Cosette.

Nu, nici pe el nu îl cunosc personal.

„Nu cred că era nevoie de patru stadioane la București”

• În regulă. Domnule primar, de ce ieșenii plătesc prin taxe și impozite un serviciu public în esență local – Metrorex, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor?

Nu e un calcul corect cel pe care îl faceți dumneavoastră, pentru că Bucureștiul contribuie cu aproximativ 25% din PIB, iar banii care vin din TVA, din impozite sunt cam 10%. Spre exemplu, dacă luăm toți profesorii din România, Bucureștiul contribuie cu 25% și profesorii pe care îi folosește sunt 10%. La fel și la spitale, dar și în alte multe zone. Da, e firesc să fie așa.

• Dumneavoastră, ca bucureștean (adoptat), ați plăti pentru construirea unui metrou la Iași?

Eu ce v-am spus până acum este că, în acest calcul, Bucureștiul contribuie mai mult decât ia. Da, pentru că e teoria că orașele sau, în fine, localitățile din România contribuie pentru București. Dar nu, Bucureștiul contribuie cu mai mult decât ia. Este un echilibru care trebuie făcut. Peste tot e la fel, adică sunt poli de dezvoltare…

• Dacă este echilibru, de ce credeți că Guvernul a construit patru stadioane în București și niciunul la Iași?

Eu nu cred că era nevoie de patru stadioane în București, după cum nu cred că era nevoie de vreo 20 de stadioane în momentul acesta în alte orașe din România, pentru că urgențele sunt altele. Sunt multe lucruri – de ce infrastructura este mai dezvoltată în Vest decât în Est, iar în Vestul României sau în Estul României e aceeași problemă, pentru că au fost niște influențe politice care au dus banii într-o parte și în alta. Nici pe București-Ilfov nu suntem foarte bine reprezentați la capitolul ăsta. În esență, trebuie să mai îndepărtăm din discuțiile politice fără criterii și să avem niște criterii de dezvoltare.

„Cu onestitate, cred că sunt cel mai potrivit pentru Președinție”

• În ceea ce privește politica externă, aș vrea să vă întreb cum vedeți viitorul Uniunii Europene? Continuitate la actualul proiect, federalizare sau destrămare?

Mai degrabă îl văd ca o continuare a actualului proiect, nu federalizare, dar cu consolidarea unor chestiuni comune. De exemplu, o standardizare pe modul în care se produce armament în Europa, pe anumite coagulări în ceea ce privește zona economică, astfel încât să ne crească competitivitatea, dar nu susțin o federalizare.

• Aveți un lider internațional politic pe care îl apreciați?

Internațional? Păi nu cred că am voie să spun asta din poziția de candidat la președinție.

• Ok, atunci un model al unui fost om politic.

Mondial sau român?

• Nu contează.

Omul politic român Spiru Haret.

• Domnule primar, o ultimă întrebare. Credeți că aveți toate calitățile pentru a îndeplini funcția de președinte? Vă lipsește o calitate? Unde mai trebuie să lucrați în acest punct de vedere?

Cred că o candidatură la Președinție ar fi trebuit pregătită în cel puțin 1-2 ani. Dar suntem într-o situație excepțională și mă consider cel mai potrivit cu faptul că nu am avut această pregătire. Adică ar fi trebuit pe multe zone să am răspunsurile gata și ele abia acum sunt pregătite. Dar, cu onestitate, cred că, față de oferta politică de acum, candidatura mea este potrivită.

Publicitate și alte recomandări video