Interviurile FILIT – Delia Grigore: „Vreau ca atunci când se vorbește de Ștefan cel Mare și Sfânt, pe lângă lupte și ctitorii, să apară și că a avut sclavi rromi”

– Discriminarea pare foarte puternic ancorată în societatea românească, fie că e ea conştientă, fie inconştientă. În ambele cazuri, e vorba de o respingere a ceea ce e diferit. Moştenirea culturală a romilor este extraordinar de bogată şi frumoasă, însă diferită. Vedem că treptat se fac paşi spre o acceptare reciprocă, dar în acelaşi timp cred că apare şi o uniformizare şi dispar treptat din tradiţii. Cum facem să nu ne pierdem moştenirile, dar în acelaşi timp să ne putem şi bucura reciproc de aceste moşteniri?

– Din păcate există rasism încă. Ne confruntăm, luptăm cu el în posibilităţile legii. Despre uniformizare, NU. Un „nu” de aici şi până aici înapoi, trecând prin toată lumea. În niciun caz! Sunt adepta unui „nu” hotărât. Nu există! Uniformizarea este o oroare. Este o formă de rasism de dominare. O formă de ucidere, de etnocid cultural. Nici românii să nu se uniformizeze şi să se alinieze la occident, dar nici rromii să nu se uniformizeze şi să se alinieze la o altă societate. Suntem toţi cetăţeni ai lumii, dar drepturile culturale, care ţin tot de cetăţenie, trebuie protejate.

– Există o rezistenţă din partea UE cu privire la recunoaşterea rromilor ca minoritate?

– Din păcate, din cele 27 de ţări, doar 14 recunosc minoritatea naţională a rromilor. Ţări precum Grecia sau Franţa sunt repetente la acest capitol şi nu ne recunosc. Ne bucurăm că România nu a luat calea acestor ţări şi ne-a recunoscut. Iar recunoaşterea minorităţilor înseamnă drepturi culturale, predare a limbilor minorităţilor, aderarea la Carta limbilor minorităţilor. Lupt până în ultima secundă a vieţii mele, şi de dincolo prin ceea ce las după mine, pentru o păstrare a indentităţii clare a tuturor grupurilor, oricând de mici, şi un fir de aţă dacă e diferit. Totul este valoare, tot ce există în grupuri de oameni, şi trebuie să luptăm pentru asta. Da, trebuie să ne adaptăm, să renunţăm la ce trebuie renunţat, dar nu trebuie să le uităm. Le putem pune în muzeu. Avem unul online, pe romanomuseum.com, şi există şi o lege pentru înfiinţarea unuia fizic, însă, la cum sunt lucrurile în România, sper să îl apuc să îl văd şi eu înfiinţat. Ne dorim să ne păstrăm identitatea, să fim rromi într-o Europă care să ne respecte, nu să ne tolereze. Să ne cunoască, să fim egali şi să recunoască că suntem o naţiune non teritorială, să putem să ne păstrăm valorile, identitatea, cultura modernă, cea tradiţională vrem să o punem undeva în muzeu. Dar avem literatură, cercetare, ştiinţe, artă, teatru şi multe altele.

– Dar pentru toate acestea este nevoie şi de o puternică susţinere şi implicare politică. Cum a reuşit o altă mare minoritate din România să aibă de altfel. Cum ar putea face asta şi comunitatea rromilor?

– Singura soluţie ar fi să fim puternici noi rromii, să votăm nu cu cel care ne dă o găleată, ci conştient. Fie cu rromii, cu ce organizaţie reprezentativă există sau va exista, sau să votăm cu acel partid sau entitate sau persoană care chiar se preocupă de problemele rromilor, cu un program în această direcţie. Nu doar că ne promite nouă verbal. Deci să votăm conştient, ca nişte cetăţeni, nu ca nişte săraci, care sunt cumpăraţi pe nimic. Apoi să ne organizăm şi civic, dincolo de alegeri, să discutăm între organizaţii, să existe alianţe măcar pe anumite teme majore. Iar sărăcia nu ar trebui să fie un obiectiv al rromilor. Scopurile organizaţiilor de rromi ar trebui să fie două: combaterea rasismului şi dezvoltarea culturală.

– Legat de rasism, au existat o serie de workshopuri pentru combaterea rasismului. De pildă rasismul din media. Programe ale organizaţiilor de rromi sau în colaborare cu ele. Sunt o soluţie pentru a ajunge la un public cât mai larg. Cum vă raportaţi la media?

– Media nu este rasistă, nici românul nu este rasist, nici ţara nu este rasistă. Sunt rasişti anumiţi reprezentanţi ai mass mediei, reprezentanţi care trebuie sancţionaţi prin demersurile legale, cu plângere la CNCD şi cu mediatizare a cazurilor. Ceilalţi, care în general sunt neutri şi poate se iau după trend, este bine să fie foarte bine informaţi, sensibilizaţi mereu. Trebuie să avem răbdare cu toţii pentru că în timp se formează aceste lucruri. Deotologia profesională spune să nu foloseşti, de pildă, cuvântul ţigan. Iar multe instituţii media se apără spunând că „noi suntem oglinda societăţii şi societatea vrea aşa”. Eu zic că este fals. Mai trebuie să şi educăm.

– În ceea ce priveşte educaţia, în SUA s-a introdus o parte de istorie a afro americanilor în şcoli. În România este inexistent aproape. Cei mai mulţi români nu cunosc faptul că populaţia rromă a fost în sclavie 500 de ani, fiind cea mai lungă perioadă de scalie din istoria modernă.

– Există programe de predare, există şi la facultate şi în şcoli. La cerere. Însă doar rromii cer. Nu există aşa ceva în trunchiul comun. Acum se vorbeşte de două opţionale. Unul despre robia rromilor, cuvânt care minimalizează de fapt dimnensiunea. E sclavia romilor. Iar celălalt despre genocidul rromilor sau holocaustul rromilor. Aceste opţionale nu ştiu câte se vor face. Trebuie luate de către profesorii de istorie, oferite în oferta şcolii. În lege scrie doar că „să se facă”. Aş vrea însă să existe ceva în trunchiul comun. Vreau ca atunci când se vorbeşte de Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe lângă lupte şi ctitorii, să apară şi că a avut sclavi rromi. Aşa după cum era în epocă, că toţi domnitorii au avut sclavi. Şi bravo că sclavii domneşti erau mai fericiţi decât cei de la mănăstiri, pentru că aşa şi e. Sclavii domneşti aveau un grad mai mare de libertate, îşi exercitau meseriile şi de acolo au şi ieşit marile neamuri de rromi.

– Nici Biserica de altfel nu a recunoscut niciodată public faptul că a avut sclavi rromi.

– Cel mai rău şi cel mai rău rromii o duceau la mănăstiri. La boieri depinde de boier, dar la mănăstiri a fost dezastru. Să se spună lucrurile astea, să se predea la teologie sau istorie. Eu îmi doresc de la Stat şi instituţii să se asigure că românul de rând cunoaşte istoria tragică, reală, a rromilor. De la sclavia rromilor şi până la holocaustul rromilor. La fel, şi părţile bune, contribuţii, tradiţii. Iar Biserica ar trebui să iasă public şi să recunoască faptele trecutului, să ne permită să cercetăm documentele din mănăstiri legate de sclavii rromi. Suntem foarte supăraţi pe actualul patriarh care, mai mult, a ieşit şi a zis că Biserica de fapt a protejat sclavii rromi.

–  Rămânând în sfera educaţiei, cum ar trebui să ne raportăm la operele literare în care se foloseşte cuvântul „ţigan”. Cu opera „La ţigănci” de exemplu ce facem? Luăm modelul romanului „10 negri mititei”?

– Nu, lăsăm ce este scris aşa cum este scris, nu cenzurăm, nu eliminăm, dar la ce tipărim din nou să apară menţionat că este un termen rasist şi să se explice de ce. Şi acelaşi lucru să se facă şi în cazul personalităţilor. Nu sunt de acord cu „cancel culture”. Să se prezinte ceea ce este bun, dar întotdeauna să existe şi menţiunile legate de părţile mai puţin frumoase.

FILIT 2023 este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi şi s-a desfăşurat sub patronajul UNESCO şi al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Festivalul a fost finanţat de Ministerul Culturii, susţinut de Moldmetal, sprijinit de Primăria Municipiului Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Cărtureşti, Iulius Group, SCC, MOBEXPERT, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Arcadia.

Publicitate și alte recomandări video