Caută 
Întorsătură neașteptată în Dosarul Veranda: Mihai Chirica scapă din „cleștele” DIICOT, funcționarii suspendați ai Primăriei pot reveni la muncă. Totul, reluat de la zero
5 MIN
Funcționarii din urbanismul Primăriei, scoși pe tușă de dosarul „Veranda” se pot întoarce liniștiți la muncă. Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au ajuns la aceeași concluzie ca și Curtea ieșeană de Apel în toamna anului trecut: procurorii DIICOT au dat-o rău cu oiștea-n gard, iar singura soluție este ca dosarul să fie făcut ghem și trimis înapoi în brațele celor care l-au redactat. A fost de vină ambiția DIICOT de a prinde în plasă mai multe „gulere albe”?
DIICOT a eșuat în încercarea de a realiza un portret convingător al mafiei imobiliare ieșene. „Instanța supremă a confirmat azi că timp de 5 ani, clienții noștri au fost supuși unui abuz judiciar incredibil. Prejudiciile de zeci de milioane de euro cu care a fost manipulată grosolan opinia publică nu există! Începând de azi, eforturile noastre se vor concentra pe atragerea răspunderii celor care s-au folosit de lege și de funcțiile lor pentru beneficii personale. Legea este unică și trebuie aplicată tuturor, iar noi vom depune toate diligențele ca acest lucru să se înfăptuiască”, a declarat avocatul Ionuț Iftode, care a reprezentat în instanță M.Chim SRL, firma cunoscutului imobiliar ieșean Cristin Zămosteanu”.
Pritocit de DIICOT timp de cinci ani, sub coordoarea procurorului Daniel Horodniceanu, dosarul „Veranda” a fost înaintat instanței în primăvara anului trecut. Procurorii își începuseră ancheta cu afacerile imobiliare ale lui Cristin Zămosteanu, acuzat că vindea ca persoană fizică apartamente construite pe firmă și transferate apoi pe numele său la prețuri subevaluate. „Suveica”, în care actorul principal era SC M.Chim SRL, firmă controlată de Zămosteanu, ar fi adus bugetului de stat un prejudiciu evaluat la 12 milioane euro. De la Zămosteanu, cercetările DIICOT s-au extins, ajungându-se ușor la alți investitori imobiliari, dar și la șefii Poliției Locale, ai Direcției pentru Cultură sau ai Primăriei, până la primarul Mihai Chirica. Cireașa de pe tort, prin care erau prinși în dosar edilul-șef și subordonații săi, era reprezentată de nereguli legate de construirea restaurantului „Veranda” de pe Hala Centrală, în locul unui etaj tehnic așa cum fusese autorizat. În total, au fost chemați să răspundă în fața legii 26 de inculpați persoane fizice, fără a pune la socoteală și firmele trimise în judecată, într-un dosar cuprinzând 222 de volume de urmărire penală și un rechizitoriu de 608 pagini.
Ce a dus la nulitatea probelor?
Dorința DIICOT de a-i prinde într-un singur dosar pe toți „greii” ieșeni implicați în afaceri imobiliare suspecte a dus însă la o înfrângere la fel de spectaculoasă pe cât fuseseră zecile de percheziții efectuate sau arestarea lui Zămosteanu. O parte dintre infracțiunile puse în sarcina inculpaților, precum folosirea de documente false pentru obținerea de fonduri europene, abuzul în serviciu sau uzurparea funcției sunt infracțiuni de corupție, a căror anchetare revine prin lege DNA. Unii dintre cei anchetați, precum era primarul Mihai Chirica, intrau și ei, prin natura funcției ocupate, tot în atribuțiile DNA.
În fața magistraților Curții ieșene de Apel, iar mai târziu, a celor ai ÎCCJ, procurorii DIICOT au încercat să argumenteze necesitatea unei prorogări a competenței. Fusese necesar să se extindă cercetările pentru a putea aborda toate infracțiunile comise de aceeași persoană, Zămosteanu. Pentru aceasta însă, ar fi trebuit să fie vorba de fapte noi, care decurgeau din cele achetate deja, iar ancheta nu trebuia întârziată. Or, nu era vorba de fapte noi, iar ancheta s-a mai prelungit cu patru ani.
Anchetarea altor fapte decât cele aflate în competența DIICOT i-a făcut pe judecătorii Curții de Apel să constate nulitatea absolută a urmăririi penale pentru noile infracțiuni. Cea mai mare parte a probelor strânse la dosar în 2020 sau la sfârșitul lui 2022, au fost astfel desființate. Au fost desființate și probe administrate după 7 iunie 2023 în privința primarului Chirica, din cauza unor nereguli identificate de judecători în schimbarea încadrării juridice a faptelor acestuia. Alte probe au fost eliminate de judecători pentru că nu exista niciun mandat judecătoresc în baza cărora să fi fost strânse. Așa a fost cazul, de exemplu, al unor înscrisuri bancare privindu-l pe Zămosteanu.
Probe rezultate din perchezițiile făcute la directoarea juridică a Primăriei, Cristina Oțeleanu, au fost și ele excluse, în urma unei greșeli copilărești a procurorilor. DIICOT ceruse mandatul de percheziție de la Tribunal. Or, Oțeleanu era și avocat, deci mandatul putea fi eliberat doar de Curtea de Apel. Lenea anchetatorilor a reprezentat și ea un factor cheie în înfrângerea DIICOT. Procurorii au preluat declarații date de doi martori în alte dosare, în loc să-i audieze din nou, ceea ce reprezenta o încălcare a dreptului la apărare al inculpaților. Așa s-au pierdut probe ce evidențiau modul de lucru în urbanismul Primăriei. Cea mai mare parte a declarațiilor date de inculpați în fața anchetatorilor nu fuseseră înregistrate, deși acest lucru este obligatoriu. Această greșeală de procedură a anulat toate declarațiile luate înainte de 30 ianuarie 2024.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Rechizitoriul dosarului „Veranda” se va întoarce la DIICOT
Decizia judecătorilor ieșeni, de returnare a dosarului către procurori, pentru refacerea lui, a fost contestată de DIICOT. Această ultimă încercare a procurorilor de a relansa dosarul a fost respinsă însă vineri de ÎCCJ, care a menținut decizia Curții ieșene de Apel. Rechizitoriul dosarului „Veranda” se va întoarce la DIICOT, unde procurorii, dacă țin neapărat, pot reîncepe strângerea de probe. Pentru majoritatea infracțiunilor cercetate însă, se apropie termenul de prescripție a răspunderii penale. „Instanța de control judiciar a respins în mod definitiv contestația DIICOT și a confirmat că urmărirea penală a fost realizată de un organ judiciar necompetent. Mă bucur că argumentele apărării au fost ascultate, cântărite și valorificate în mod echilibrat. În esență, noi am susținut că procurorii DIICOT și-au depășit aria de lucru și au creat în mod artificial un dosar de corupție în condițiile în care există procurori specializați pentru acest gen de infracțiuni în cadrul DNA. Din punctul meu de vedere, toate probele obținute în mod nelegal de procurori ar trebui arse, distruse. Dincolo de aspectele procedurale, pe fondul problemei acuzațiile sunt produsul unor interpretări subiective și nefondate a normelor din materia urbanismului”, a conchis Cătălin Boacnă, avocatul Cristinei Oțeleanu.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
