Termoficarea a dat tonul. Frigul din case si apa rece de pe teava
de apa calda i-au nemultumit pe ieseni intr-atita, incit s-au
debransat cu miile de la sistemul centralizat de incalzire. Intre timp,
si pretul gazului a luat-o razna, astfel ca avantajul material s-a
redus doar la faptul ca centrala proprie poate fi inchisa si deschisa
oricind. Dar, in ciuda investitiilor in reabilitarea termoficarii orasului,
debransarile continua, centralele de apartament se vind ca piinea
calda, iar magazinele si firmele specializate prospera.
Transportul in comun reprezinta o piata mai dinamica. Desi ajutata
pe fata de Consiliul Local impotriva concurentei, regia locala de
transport public nu se descurca singura in fata cererii populatiei.
Ca masinile merg aiurea, asta se vede usor dupa intervalele de
timp cu totul aleatorii dintre autobuzele de pe acelasi traseu. Ca
parcul e invechit, asta se poate remarca dupa uzura liniilor si dupa
aspectul tramvaielor, dintre care unele inca mai fac reclama la
produse nemtesti de care n-a auzit nici un iesean. In fine, ca intreg
parcul auto e neingrijit se poate concluziona la vederea huselor
jegoase de pe scaune, a compostoarelor care functioneaza sau
nu, a interiorului, de regula murdar. Sigur ca vinovati sint si
calatorii, in special cei care nu platesc bilet, dar se stie ca padure
fara uscaturi nu exista.
Nici taxiurile nu constituie exemple pozitive, desi sint un simbol al
sectorului privat. "Piratii" pe care nu-i prinde nimeni decit in cazuri
de accidente, tarifele bine crescute si mizeria permanenta din
parcarea din fata Garii sau a Casei Studentilor sint cazuri
cunoscute si tolerate de toata lumea, pentru ca au radacini adinci.
Exista si servicii-monopol de care nu se poate lipsi nimeni pentru
ca nu exista contra-oferte sau alternative. Apa si salubritatea sint
doua dintre aceste servicii, ambii prestatori fiind printre agentii
economici care o duc cel mai bine din punct de vedere financiar.
La nivel national, CFR si Romtelecom sint marii perdanti in materie
de servicii scumpe la calitate nu intotdeauna optima. Operatorii de
transport, dar si cei de comunicatii au sesizat bresele si scot deja
profit bun din aceste activitati.
Din toate aceste exemple, partea rea este ca monopolistii de
odinioara reactioneaza greu la miscarile pietei. Daca RATP este
protejata cu grija de Consiliul Local, inclusiv prin creditul de 200 de
milioane de euro la care aspira primarul Gheorghe Nichita,
compania de cai ferate este nevoita sa renunte an de an la trasee
devenite nerentabile, iar vinzarile de autovehicule cresc. Daca
CET pierde clienti in rindul populatiei, cistigator este E-On Gaz,
laolalta cu distribuitorii de centrale de apartament. Avem de-a face
cu o piata nici libera nici bine reglementata. Administratiile locale si
centrale nu au o strategie in privinta fostelor regii de interes local
sau national, dar continua sa investeasca haotic, sub forma de
subventii sau de achizitii directe care nu produc performanta.
Sectorul privat cistiga teren incetul cu incetul reclamind necontenit
concurenta neloiala a statului. Se vede treaba ca in ceea ce
priveste infrastructura energetica si de transport sintem deficitari
fata de normele europene, motiv pentru care fondurile structurale li
se adreseaza cu precadere. Lipsa de viziune insa incetoseaza
lucrurile si incetineste accesarea impresionantelor sume de bani
comunitari. "Avantajul" ar fi insa ca in ceata nu stie stinga ce face
dreapta.
Publicitate și alte recomandări video