Întreprinzătorii și angajații lor duc în spate taxe fără număr, dar politicienii plâng de mila bugetarilor și a magistraților care nu vor să accepte o reducere de 10%

Măsurile pentru reducerea deficitului bugetar au ajuns, în sfârșit, după aproape șase luni de la instalarea guvernului Bolojan, să-i atingă și pe bugetari. Până acum au vizat în special mediul privat, întreprinzătorii și angajații lor fiind sacrificații de serviciu. În rest, privilegiile de care se bucurau angajații de la stat au fost doar coafate. De exemplu, s-au introdus două ore în plus în norma profesorilor în aceeași bani. Cam atât, însă. În schimb, privații, cei care țin în funcțiune statul și care plătesc salariile bugetarilor și privilegiile magistraților, au fost taxați din toate pozițiile. Cireașa de pe tort a fost majorarea TVA, taxă care a afectat economia în ansamblul ei și a determinat un salt amplu al prețurilor. Creșterea inflației a impus prudență în politica monetară, iar banca centrală nu a mai avut spațiu de reducere a dobânzilor, ceea ce constituie o frână pentru relansarea economică.

Culmea este că și acum, în ceasul al XII-lea, sunt voci din rândul PSD care nu agreează tăierile propuse, respectiv reducerea cu 10% a cheltuielilor salariale. Populism curat. Matematica arată că acest procent poate fi foarte ușor obținut doar prin blocarea totală a angajărilor la stat pentru o perioadă redusă de timp. Prin această interdicție, prin plecări voluntare și pensionare, s-ar ajunge în cel mult un an la micșorarea propusă. În ciuda acestor evidențe, liderii PSD, ipocriți până la cer și înapoi, țin să spună că ei nu au fost de acord cu această reducere. „Discuțiile pe administrația centrală nu au fost închise, ca să clarific, în coaliție. Noi azi am făcut, așa cum am spus, un Birou Politic Național și am cerut părerea colegilor mei legat de acest subiect și am cerut un vot. Votul a fost unanim: PSD nu susține tăierea și reducerea salariilor în sectorul bugetar. Pe scurt, despre asta este vorba (…). Vom discuta de comasări de instituții, de deconcentrate, de lucruri care țin de o eficientizare a aparatului central, da, asta susținem”, a declarat miercuri președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, la finalul ședinței Biroului Permanent Național, for de decizie al PSD. Curat murdar, coane Alecu! Măsurile cel mai probabil vor trece, însă. Grindeanu este matematician la bază. Știe că fără aceste reduceri nu ai cum să te încadrezi în ținta de deficit și, clar, țara va avea de suferit repercusiuni în privința finanțării, investițiilor – ce vor trebui amânate –, iar într-un scenariu extrem, care nu este total improbabil, se poate ajunge până la sistarea plății salariilor și pensiilor. Retorica afișată în spațiul public de către șeful deplin al PSD este, în aceste condiții, cu atât mai stranie. Păcălește poporul cu știință.

Peste toate aceste lamentări, poziția intransigentă a magistraților, care nu vor să accepte sub nicio formă majorarea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor la 70% față de ultimele salarii nete, de la 80% cât este în prezent, stârnește resentimente și mai profunde în societate. Măsurile ar urma să intre în vigoare peste vreo zece ani, nu imediat.

Pentru aducerea deficitului bugetar în limite sustenabile nu sunt prea multe soluții la îndemână: ori creștem veniturile, ori scădem cheltuielile. Prima soluție este incertă, fiindcă nu este neapărat în corelație cu măsurile Guvernului, iar cea de-a doua, chiar dacă este dureroasă, este cea mai eficientă. Din motive populiste, Executivele o evită. Pe deasupra are dezavantajul că nu este populară, fiindcă presupune reduceri de salarii, concedieri, amânări de investiții sau alte achiziții.

Opoziția bugetarilor și a magistraților este normală. Oricine pierde un avantaj are tendința de a se proteja, de a conserva ceea ce deține. Poziția PSD este pe cât de stranie, având în vedere că a pus umărul din greu la adâncirea deficitului și, pe deasupra, mai este și la guvernare, pe atât de populistă și ticăloasă. Chiar dacă la prima vedere pare că apără bugetarii, de fapt le face rău tuturor fiindcă o înrăutățire a percepției economice poate determina finanțatorii să fie mai atenți cui dau bani sau să ridice și mai mult dobânzile la împrumuturi.

Publicitate și alte recomandări video