anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 30.09.2022

Invenţie sau descoperire?

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Titlul este o pastişă după o formulă a lui Solomon Marcus, „Invenţie şi descoperire”, utilizată de către acesta în diverse lucrări ale sale. Interogaţia din titlu este necesară, deoarece, uneori, este greu să spunem care dintre cele două realizări intelectuale este mai importantă, şi, de multe ori, suntem tentaţi să facem confuzie între cei doi termeni. Se merge până acolo încât am auzit şi expresia „... am descoperit o invenţie...”, dar asta numai datorită entuziasmului creaţiei, emoţiei succesului.

Raportul între invenţie şi descoperire este paradoxal. La o primă abordare, sub aspect strict al creativităţii, al originalităţii, invenţia este superioară descoperirii. Şi asta deoarece invenţia are ca subiect o realizare tehnică - o instalaţie sau o metodă - pe care nimeni, niciodată, nicăieri pe această planetă nu a făcut-o vreodată, pe când descoperirea nu înseamnă decât a pune în evidenţă ceva deja existent independent de voinţa noastră (sic!).

Putem inventa o maşină, o instalaţie sau un procedeu/ metodă, şi, în acelaşi timp, invenţia poate fi evocată şi în unele dispute filosofice, aşa ajungându-se ca Voltaire să spună că „... dacă Dumnezeu nu ar fi existat, atunci ar fi trebuit inventat”. Invenţia poate avea, de asemenea, diverse conotaţii negative. De câte ori nu auzim „... astea sunt pure invenţii...” sau „... ce invenţie mai e şi asta?”.

Toate acestea nu se întâmplă în cazul decoperirilor. Descoperim un element chimic, o lege fizică, un principiu, un continent etc. Impactul asupra societăţii este cu totul altul. O descoperire poate schimba soarta lumii. Diferenţele merg şi mai departe în ceea ce priveşte modul în care sunt protejate drepturile asupra creaţiei. Astfel, invenţia este apărată prin brevetul de invenţie, pe când descoperirea poate fi utilizată de către oricine. Cum ar fi ca Newton să solicite drepturi pentru toate corpurile care cad pe Pământ, în acord cu legea pe care el a descoperit-o?

Între invenţie şi descoperire sunt multe legături ce ţin de geneza acestora. Descoperirile deschid drumuri către un şir nesfârşit de invenţii, precum descoperirea efectului electromagnetic, care a însemnat, ulterior, inventarea mijloacelor de comunicaţie prin telegraf, telex, radio-TV, internet etc. În oglindă, invenţiile sunt utilizate pentru a se obţine descoperiri. Astfel, se pot efectua experimente care conduc la finalizarea unor descoperiri, utilizându-se diverse aparate, instalaţii, maşini care au fost inventate anterior.

Nu vom insista, încercând să aflăm cine a fost la început, invenţia sau descoperirea, oul sau găina? Există, însă, momente în care este foarte greu să se facă diferenţierea între invenţie şi descoperire. Se spune că omul a descoperit roata, în timp ce roata este o creaţie tehnică, o invenţie pur şi simplu. Însă implicaţiile asupra dezvoltării omenirii au fost atât de mari, încât această invenţie este echivalată cu o adevărată descoperire. De asemenea, se consideră că omul a descoperit focul. Focul era la îndemână, venea din natură, însă a fost nevoie ca omul să inventeze acele instrumente cu ajutorul cărora să obţină focul. Cum a obţinut acele instrumente? Gaston Bachelard are o explicaţie psihanalitică asupra acestui fapt.

Invenţiile reprezintă o formă particulară de manifestare a creativităţii, care, de regulă, este specifică intelectualităţii pozitiviste şi, în primul rând, a inginerilor. Asta nu înseamnă că nu au fost obţinute brevete de invenţie de către medici, artişti sau de către alte categorii de intelectuali şi nu numai. Invenţia reprezintă materializarea unor idei, a unor gânduri ascunse, care nu au mai fost scoase la iveală niciodată, indiferent de nivelul sau de domeniul de pregătire a inventatorului. Totul depinde de curajul pe care îl are acesta de a se expune nu atât judecăţii publice, cât, mai ales, judecăţii colegilor, a celor apropiaţi, care vor emite idei precum: „... iată unde era Edisonul nostru...”, „... asta puteam să fac şi eu...”, „... ce mare chestie mai e şi asta...” etc. La cursurile de inventică li se spune studenţilor că societatea este mai curând dispusă să administreze un duş rece unui inventator, decât să-i aducă ceva laude acolo.

Una peste alta, este demonstrat ştiinţific, progresul omenirii este asigurat prin invenţii şi descoperiri. Este demonstrat că, în perioadele de criză, omenirea se salvează prin creativitate. La scară redusă, putem vedea eforturile creative făcute în această perioadă pentru a se găsi diverse metode preventive sau curative, pentru a se rezolva unele probleme în plină pandemie.

Am avut ocazia să-l întâlnesc pe Solomon Marcus, în două rânduri. Despre cea de-a doua întâlnire voi vorbi cu altă ocazie. Prima oară a fost la o masă festivă, foarte restrânsă, la care eu am vorbit destul de puţin, bineînţeles, aproape deloc, fiind numai ochi şi urechi, iar domnia-sa, ca un adevarat amfitrion, a discutat cu toată lumea de la masă, iar, la un moment dat, aflând că sunt de la Universitatea Tehnică, m-a întrebat, nici mai mult sau mai puţin, cine mai antrenează echipa de fotbal Politehnica Iaşi. Mărturisesc că dacă m-ar fi întrebat ceva legat de spaţiile Hilbert sau de formula Green-Gauss-Ostrogradski, şi nu aş fi ştiut răspunsul (cu toate că am învăţat odată despre chestiile astea în anul I de facultate), nu m-aş fi simţit în dificultate. Dar faptul că nu am ştiut să răspund la aşa o întrebare m-a făcut să mă simt ca fiind cel mai neştiutor om de pe lumea asta.

Apoi, am aflat că antrenorul în cauză era Liviu Ciobotariu, actualul selecţioner al naţionalei Libanului!

Dar, totuşi, cine antrenează acum Politehnica Iaşi?

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce câştigă extrema dreaptă

Pavel LUCESCU

De ce câştigă extrema dreaptă

Tot mai mulţi din aşa-zisa lume civilizată strigă tot mai strident că vor o schimbare. Deocamdată nici ei nu ştiu cum şi către ce. Dar, ca de atâtea ori în istorie, se vor găsi mereu politicieni care vor ştii să călărească valul şi să ne vândă cu succes o nouă rundă de iluzii.

opinii

Cu ochii larg închişi

Alexandru CĂLINESCU

Cu ochii larg închişi

Unele evenimente din ultima vreme, mai ales aşa-zisele „referendumuri” organizate de ruşi în terioriile ocupate, m-au făcut să-mi reamintesc de un text pe care l-am publicat în urmă cu nouăsprezece ani. Îl reiau aici, în ideea că el va arăta, o dată în plus, că liderul de la Kremlin este, în tot ce face, de o nesmintită şi sinistră consecvenţă.

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

George PLEȘU

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

Săptămâna trecută a fost lansată, fără prea mare tam-tam mediatic, dar cu reacţii bune în online, platforma orasulcreatorilor.com. În spatele ei sunt oameni din echipa care a realizat logo-ul Iaşului, care de data aceasta au invitat pentru consultări mai largi o serie de tineri implicaţi în industriile creative locale, în timp ce site-ul era încă în perioada de teste.

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Codrin Liviu CUȚITARU

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Emil Brumaru era, în subsidiar, aidoma tuturor scriitorilor adevăraţi, fiinţa cea mai delicată cu putinţă - aproape fragilă, aş îndrăzni să observ - care-şi disimula, în identitatea (construită) de rebel al culturii, propriile temeri şi inhibiţii în faţa „infernului” din celălalt.

pulspulspuls

Aripa fără scrupule a partidoiului local tocmai dă atacul la un proiect de milioane de iepuroi!!

Aripa fără scrupule a partidoiului local tocmai dă atacul la un proiect de milioane de iepuroi!!

Iată, dacă mai era nevoie, stimaţi telespectatori, dovada că şi în politichie este valabilă vorba aia că aşchia nu sare departe de trunchi şi unde altundeva puteam vedea mai bine o asemenea confirmare decât în familia fostului deputat Rachetă Patriot, hahalera universitară care a făcut de râs oraşul în ţară şi nu numai cu iniţiativa legii privind pensiile speciale, dar mai ales prin nenumăratele declaraţii şovine, patriotarde şi pompoase de tip vadimist. 

Caricatura zilei

Zbor anulat

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.