Agrocomplex Lunca Pașcani, una dintre cele mai mari ferme agrozootehnice din județul Iași, condusă de familia Pantazi, este pregătită pentru o stație de biogaz, dar încă nu are linii de finanțare pentru a implementa acest proiect. Compania așteaptă lansarea măsurilor prin PNRR de către Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, cu mai toate avizele pe masă, dar până la implementarea acestui proiect este cale lungă, după cum ne asigură directorul general al societății. Chiar dacă este încrezător în acest proiect, fermierul atrage atenția că în lipsa unor reglementări clare privind autoconsumul și injectarea în rețea, totul riscă să rămână doar pe hârtie.

„Deocamdată, suntem în același stadiu. Nu este foarte bine reglementată partea de autoconsum și partea de injectare în rețea. Ori, în momentul de față, scopul principal al unei instalații de biogaz este de a reduce emisiile de carbon și, în subsidiar, orice instalație trebuie să fie sustenabilă, de a avea și niște venituri. Dacă nu se acceptă injectarea în rețea, nu știu câți vor risca să facă o investiție de câteva milioane de euro, chiar și cu procent foarte mare de rambursare, pentru a crea o instalație de biogaz”, a explicat pentru ZdI, directorul general al Agrocomplex Lunca Pașcani, Bogdan Pantazi.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 16

De altfel, acesta ne-a mărturisit că nu este prima dată când are în vedere o astfel de investiție în  județul Iași. Fermierul ne-a mărturisit că a mai încercat să acceseze fonduri europene și în urmă cu 10 ani, pentru a transforma gunoiul de grajd în energie electrică, doar că legislația l-a descurajat, în lipsa unor reglementări clare în domeniu.

„Legislația era foarte nesigură legată de energia electrică și nu se accepta injectarea de energie în sistem. Și atunci, practic nu aveai ce face cu fluxul acela de energie. E aproape imposibil într-o fermă zootehnică să consumi 250 kw , cât voiam noi să facem prin 2014-2016. Ar fi trebuit niște consumatori foarte mari (…) Erau multe aspecte, care nu erau foarte bine clarificate și am preferat să nu riscăm. Să facem o investiție și să fim nevoiți ulterior să dăm banii înapoi, pentru că nu am respectat unele condiții”, ne-a mai spus omul de afaceri din Iași.

În afară de avize, nu există nimic concret

Bogdan Pantazi a abordat acest proiect și în 2024, sub altă formă, obținând deja mai multe avize favorabile în acest sens. Totuși, antreprenorul a subliniat că în afară de semnături, nu există nimic concret în momentul de față. În lipsa unor reglementări clare, antreprenorul nu poate ști nici măcar dacă va fi sau nu o investiție sustenabilă: „Așteptăm să se concretizeze o linie de finanțare care să ne permită să ne rezolvăm problema cu dejecțiile, dar să putem să injectăm și energia aceasta în sistem. Pentru că o investiție de acest gen se ridică la câteva milioane de euro și ea necesită, totuși, și niște costuri de întreținere”

• Citiți și: Visul frumos de a produce hidrogen din surse regenerabile în UE se lovește de zidul realităţii

Agrocomplex Lunca Pașcani deține peste 3.000 de hectare de teren în județ și peste 3.000 de capete de bovine și ovine, numai de pe urma vacilor, fermierul estimând, anual, o cantitate de 10.000 de tone de deșeuri, ca materie primă folosită pentru instalație. Fermierul a luat însă în calcul și alte tipuri de materii prime pentru biogaz, precum cele de origine vegetală, în cantitate de 2.000 de tone/an.

Despre potențialul acestei investiții, reprezentanții fermei agrozootehnice au apreciat că instalația ar putea genera până la 5.353 MWh pe an, respectiv 107.100 MWh în 20 de ani. Totodată, spun ei, pentru fiecare 1kWh de energie electrică produsă s-ar economisi 0,328 kg de cărbune standard, în timp ce emisiile de poluare s-ar reduce cu 0,997 kg de dioxid de carbon. În fiecare an, ar fi prognozată, astfel, o reducere a cantității de dioxid de carbon de 5.338 tone/an.

Dacă s-ar implementa acest proiect, stația de biogaz ar urma să fie construită în extravilanul municipiului Pașcani, pe un teren de aproape 20.000 mp.

Biogazul, o alternativă ecologică la combustibili fosili

Biogazul reprezintă o alternativă ecologică la combustibilii fosili, cum sunt cărbunii, petrolul sau gazul de sondă, folosiți pentru producerea energiei electrice și termice. Acest tip de tehnologie se încadrează în conceptul economiei circulare, transformând deșeurile în resursă valorificabilă, după cum explică inginerii în domeniu. În funcție de necesitate și de dimensiunea biomasei, spun aceștia, instalațiile de producere a energiei folosind biogazul pot fi atât pentru nivel industrial, cât și la nivel de micro-biodigestoare contanerizate.

• Citiți și: Schimbări majore în TOP 15 cele mai puternice firme din județul Iași

În primul caz, acest tip de instalații sunt destinate transformării în energie electrică și termică a biogazului produs pentru fermentarea anaerobă a unei cantități foarte mari de biomasă. Vorbim de materiale de intrare ca nămolul de la instalațiile de epurare, dejecții animaliere, culturi de cereale și plante sau deșeuri organice menajere. Instalațiile industriale de producere a biogazului produc, pe lângă energie, și îngrășăminte organice, fie sub formă lichidă, fie solidă, care se valorifică în agricultură. Astfel, o analiză în domeniu, arată că energia produsă cu ajutorul unor astfel de instalații începe de la valoarea de 0,25MWh energie electrică, respectiv 0,29 MWh energie termică și poate ajunge la valori deosebit de mari.

În ceea ce privește instalațiile de tipul micro-biodigestoarelor contanerizate, acestea sunt de destinate fermelor de animale sau industriei HoReCa și furnizează suficient biogaz pentru a putea produce între 8 și 55 kWh energie electrică și termică. Aceste instalații folosesc ca biomasă, fie resturi alimentare de la hoteluri, restaurante, fie dejecții de animale și plante verzi.

Publicitate și alte recomandări video