Adunarea Generală a Academiei Române, alcătuită din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare, şi-a exprimat opţiunea cu o majoritate de 142 din 157 voturi exprimate.

Membru corespondent al Academiei Române din anul 2001, în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, şi membru titular din anul 2010, profesorul Ioan-Aurel Pop a deţinut primul mandat de preşedinte al cel mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării în perioada 2018-2022, în urma alegerilor desfăşurate pe data de 5 aprilie 2018.

Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, este doctor în istorie şi profesor al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, specialist în istorie medievală şi în evoluţia instituţiilor medievale, paleografie latină şi istoria Transilvaniei. A fost profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh (1991-1992) şi profesor invitat la INALCO Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) şi Universitatea Ca'Foscari din Veneţia (2003-2008). În perioada 1993-2018 a deţinut funcţia de director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, iar între anii 2012-2020 a fost rector al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. În anul 1999 a fost ales membru corespondent al Academiei Europene de Ştiinţe, Litere şi Arte din Paris, iar în anul 2013 a devenit membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă din Salzburg.

La 1/13 aprilie 1866, după Unirea Principatelor Române, se înfiinţa la Bucureşti una dintre primele instituţii fundamentale pentru consolidarea statului român modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română şi transformată în anul 1879 în Academia Română. Conform statutului, alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după data de 4 aprilie când este celebrată Ziua Academiei Române.