Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ioana Mihăilă: Văd că încă e confuzie la nivel înalt cu ce se poate finanţa din PNRR

GALERIE
Ioana_Mihăilă
  • Ioana_Mihăilă
- +

Fostul ministru USR al Sănătăţii Ioana Mihăilă afirmă, luni seară, că, deşi au trecut opt luni de la preluarea guvernării de actuala coaliţie, ”încă e confuzie la nivel înalt cu ce se poate finanţa din PNRR”. Mihăilă explică faptul că 1,7 miliarde de euro sunt alocaţi infrastructurii spitaliceşti - construcţia de spitale noi sau de corpuri noi de spital, precum şi pentru dotarea lor cu aparatură. Potrivit fostului ministru, dacă autorităţile îşi fac treaba, până în 2026 ar trebui să avem finalizate 25 de clădiri destinate funcţionării spitalelor.

”Au trecut 8 luni de la preluarea guvernării de către actuala coaliţie şi văd că încă e confuzie la nivel înalt cu ce se poate finanţa din PNRR. Reiau deci ce cuprinde PNRR ul în componenta de investiţii în infrastructura de sănătate. Cea mai mare parte din fondurile destinate sănătăţii din PNRR este alocată infrastructurii spitaliceşti. Vorbim de aproape 1,7 miliarde de euro (din 2,45 miliarde de euro destinaţi sănătăţii) care vor fi utilizaţi pentru construcţia de spitale noi sau de corpuri noi de spital, precum şi pentru dotarea lor cu aparatură”, a scris, luni seară, pe Facebook, Ioana Mihăilă.

Aceasta dă câteva exemple: ”Vor putea fi finanţate secţii noi de oncologie, secţii de infecţioase, secţii de psihiatrie, clădiri noi pentru spitalele care îşi desfăşoară activitatea în clădiri cu risc seismic sau aflate în stare avansate de degradare, maternităţi noi etc”.

”Dacă autorităţile centrale şi locale îşi fac treaba, până în 2026 ar trebui să avem finalizate 25 de CLĂDIRI destinate funcţionării spitalelor construite şi puse în funcţiune. Teoretic, este posibil ca aceste clădiri să fie finalizate, dar e nevoie de competenţă şi voinţă la nivel administrativ. Practic, vedem şi noi cum nici după OPT luni nu este clar ce ar putea face PNRR-ul acesta pentru sistemul românesc de sănătate”, a mai scris Mihăilă.

Vineri, Ministerul Sănătăţii a anunţat, printr-un comunicat de presă, că până în 2026 un număr de cel puţin 25 spitale noi sau unităţi spitaliceşti vor fi construite şi dotate cu echipamente, cu fonduri din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). 

”Ministerul Sănătăţii a publicat în consultare publică Metodologia de prioritizare a investiţiilor în infrastructura publică de sănătate aferente Componentei 12 – Sănătate, Investiţiile 2.1 şi 2.2. Infrastructură spitalicească publică nouă, incluzând echipamentele şi aparatura medicală din cadrul PNRR. Prin această componentă, în urma aplicării unor criterii de prioritizare, vor fi selectate minim 25 de obiective de investiţii ce presupun construcţia şi dotarea de spitale / unităţi spitaliceşti noi la nivel naţional, din lista de 49 de obiective înscrise de către Ministerul Sănătăţii in anul 2021 şi convenite cu Comisia Europeană”, a transmis atunci ministerul.

Instituţia a precizat că noile construcţii vor respecta cerinţele de eficienţă energetică (NZEB), conform legislaţiei naţionale şi standardele de calitate şi performanţă existente la nivel internaţional.

”Includerea proiectelor în lista proiectelor finanţate prin PNRR va fi propusă de către Ministerul Sănătăţii, respectând prevederile metodologiei de prioritizare. Lista va fi supusă aprobării prin Hotărâre de Guvern, ulterior demarându-se procedurile de finanţare specifice fiecărei investiţii”, a mai precizat instituţia.

Luni, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adriana Pistol a fost întrebată, într-o conferinţă de presă, despre cele 25 de spitale construite prin PNRR şi a răspuns: “În mod sigur va dura, nu pot să vă dau un termen cât va dura, pentru că este o procedură destul de laborioasă. Problema este că nu vor construi 25 de spitale. În PNRR aceste 25 de spitale sunt finanţate pentru diverse îmbunătăţiri de construcţii, reamenajări, fie în totalitate, fie parţial în anumite secţii, deci nu se vor construi 25 de spitale”, a explicat secretarul de stat. 

Întrebată câte dintre aceste spitale sunt noi, Adriana Pistol a răspuns: “Niciunul. 25 de spitale sunt selectate dintr-o listă de 49 pe baza acelor criterii care au fost elaborate pentru a primi bani să-şi îmbunătăţească stadiul în care ei lucrează acum. Spitale noi nu sunt decât acele spitale regionale. Nu au legătură acelea cu acestea 25”. 

Ulterior, Ministerul Sănătăţii a prezentat lista cu cele 49 de propuneri din PNRR din care Ministerul Sănătăţii va selecta 25.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri