anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Iohannis, tranziţia de la robot la politician

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

E posibil să descoperim în următorii 5 ani un preşedinte mult mai implicat în dezbaterile din societate şi mult mai tranşant în relaţia cu guvernul, care are ghinionul de a fi „al lui”.

Discuţia purtată marţi seară de Klaus Iohannis, în calitate de moderator, cu o mână de jurnaliştii selectaţi de Palatul Cotroceni, după criterii netransparente, nu trebuie percepută ca o dezbatere electorală. Am asistat la o conferinţă de presă, bizară prin format, dar bine organizată şi, per total, elegantă, a unui preşedinte aflat la jumătatea mandatului de 10 ani. Am fost martorii unui eveniment neobişnuit: după 5 ani, şeful statului şi-a găsit o fereastră de două ore în calendar să dialogheze liber cu presa. Şi, prin intermediul camerelor TV, românii şi-au putut face o primă impresie despre omul care conduce „destinele ţării” de pe vremea când puţini ştiau cum arată un smartphone.

Ce-am aflat despre preşedinte după întâlnirea de marţi? Să începem că bilele albe. Iohannis a părut mult mai bine pregătit decât la ultima „încleştare” televizată, duelul cu Victor Ponta, din 2014. A arătat că stăpâneşte bine prerogativele constituţionale ale preşedintelui, că este familiar cu marile dezbateri interne/internaţionale, că are opinii instituţionale bine conturate, că îi place, uneori, să pună o amprentă personală în politicile publice. A arătat ca un angajat care a învăţat fişa postului la locul de muncă şi nu mai poate fi concediat doar pentru că nu interacţionează suficient cu colegii sau preferă excursiile cu soţia, în locul team-building-urilor. Marea surpriză, Iohannis n-a mai părut un robot, care repetă impersonal lecţia consilierilor, ci un politician, care şi-a însuşit lecţia consilierilor şi o repetă volubil, pe alocuri, cu note personale. Ca un tocilar care vibrează la figurile de stil din poezia învăţată pe de rost.

Şi cum robotul Iohannis nu dădea erori, a făcut-o politicianul Iohannis. Bilele negre. Întrebat despre amânarea referendumului pe justiţie, anunţat iniţial după OUG 13, dar promovat cu o întârziere de 2 ani, preşedintele a invocat nişte studii sociologice care l-au împins să amâne invitaţia la urne. Până când Administraţia Prezidenţială nu va pune la dispoziţia publicului „studiile” cu pricina, răspunsul lui Iohannis rămâne un şiretlic ieftin, de politruc obişnuit să ducă jurnalistul cu vorba. Ciudat că Moise Guran nu a insistat. De bine, de rău, la această întrebare preşedintele a avut un răspuns. La altele, nu. „De ce nu a anunţat personal revocarea lui Kovesi? - „Aşa mi s-a părut cel mai potrivit la momentul respectiv” (Vorba lui Iordache - „Altă întrebare”), „E conştient de ostilizarea parţială a mediului online pentru refuzul de a avea o dezbatere?” - „Dacă tragem linie, numărul urmăritorilor e în creştere, înseamnă că lucrurile au fost bine înţelese” (Penibil răspuns. Şi la Firea a explodat numărul de urmăritori pe FB după incidentul cu Halep, de a trebuit să-şi suspende contul de la atâtea „urări”), „Regretaţi că în 2009 aţi stat în tabăra lui Geoană?” - „Atunci aşa vedeam lucrurile” (Răspuns oferit după ce în preambulul discuţiei afirmase că „timp de 30 de ani PSD a inhibat dezvoltarea României”. Nu e clar. 20 de ani a fost de acord cu „inhibarea” sau 20 de ani n-a ştiut ce înseamnă PSD?), „Aţi avut informaţii că se ajunge la ce s-a ajuns în 10 august?” - „Am luat legătura cu structurile din zona securităţii, dar deja paguba se produsese” (Când a luat legătura? Toată lumea înţelegea de la prânz că evenimentele vor degenera), „L-aţi mai numi pe Cioloş premier?” - „L-am numit atunci premier pentru că atunci mi s-a părut o soluţie” (Tot vorba lui Iordache).

Nu e cârcoteală. În condiţiile date, societatea e suficient de matură să-i mai ofere lui Iohannis un mandat. Şi nu e neapărat rău că preşedintele a început să se exprime ca un politician. Din contră. E posibil să descoperim în următorii 5 ani un preşedinte mult mai implicat în dezbaterile din societate şi mult mai tranşant în relaţia cu guvernul, care are ghinionul de a fi „al lui”. Senzaţia pe care a lăsat-o marţi Iohannis e că a deprins jocul politic, îi place, şi îşi va urmări obiectivele propuse, indiferent de planurile actualilor susţinători. Au fost nişte priviri „nemţeşti” aruncate spre locurile din sală unde chicoteau Orban, Bogdan şi Gorghiu, care ar trebui să-i pună pe gânduri pe liderii PNL.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.