marti, 19.03.2024
În deceniul 1971-’80 Ion Baciu s-a afirmat rapid în viaţa muzicală a Iaşului (deopotrivă ca organizator şi interpret), în circuitul orchestrelor simfonice din ţară, inclusiv a Radioteleviziunii, peste hotare împreună cu ansamblul Conservatorului, apoi al Filarmonicii ieşene. Revelator pentru concepţia sa dirijorală, pentru viziunea asupra muzicii lui George Enescu este numărul 4 din 1971 al revistei Muzica.
Theodora Albescu i-a schiţat portretul cu precizie şi admiraţie, a realizat un interviu substanţial, îndrăzneţ pentru lumea muzicală românească, a elaborat cronica în urma audiţiei altui concert susţinut de noua orchestră ieşeană. Când un critic exigent, competent, zgârcit cu laudele, cum a fost Th. Albescu, s-a exprimat în termeni superlativi despre acest ansamblu, despre dirijorul său, avem astăzi toată siguranţa că nu generozitatea şi complezenţa i-au nutrit cuvintele, ci recunoaşterea adevărului, obiectivitatea: (…) am putut aprecia o aspiraţie interpretativă căutând substanţa dramatică, transparenţa construcţiei arhitectonice, sonorităţi de impresionant rafinament coloristic. (…) se apropie de nivelul celor mai bune dintre orchestrele noastre din ţară, pe care nu le văd numeric depăşind cifrele 2 sau 3. Theodora Albescu a situat nivelul calitativ al orchestrei ieşene pe podiumul modelului, nu s-a sfiit să le atragă atenţia muzicienilor bucureşteni: Aş vrea să cred că următoarea prezenţă în capitală a formaţiilor Conservatorului „George Enescu” din Iaşi va determina „în sfârşit” şi „curiozitatea colegială” a studenţilor şi profesorilor Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. („Muzica”, nr. 4. 1971, pag. 30)
Unul dintre compozitorii pe care Ion Baciu i-a intuit, i-a înţeles, le-a exprimat profund, spectaculos ideile muzicale a fost postromanticul Richard Strauss. Th. Albescu în 1971, Mihai Moldovan în anul următor s-au referit la poemele simfonice ale autorului german „Moarte şi transfiguraţie”, „Till Eulenspiegel”, expunându-şi aprecierele într-un mod ce a rămas inaccesibil unor dirijori români ai epocii. Referindu-se la al doilea opus menţionat, Mihai Moldovan scria: (...) pagină simfonică pe care o considerăm fără echivalenţă în genul teatrului muzical, a constituit momentul de plenitudine al simfonicului. Ion Baciu a dovedit din nou că este un fin şi delicat colorist (am auzit linii melodice ce mi-au scăpat altădată), precum şi un admirabil constructor. Moldovan mai remarca doza de umor şi de bună dispoziţie pe care rareori am aflat-o, în asemenea cantitate şi de asemenea calitate în alte echivalenţe sonore ale partiturii. Concertul a fost o indiscutabilă reuşită (poate chiar mai mult, fapt ce ne îndreptăţeşte să dorim cât mai des prezenţa artiştilor ieşeni la Bucureşti) („Muzica”, nr. 3, 1972, pag. 33).
Pe plan organizatoric, Ion Baciu a contribuit mult, din 1973, la înfiinţarea „Vacanţelor muzicale de la Piatra Neamţ”, a „Festivalului Muzicii Româneşti” la Iaşi, acel an marcând deschiderea drumului orchestrei Filarmonicii de aici spre podiumurile de concert din afara ţării. Toate îndatoririle extramuzicale, suplimentate tot din 1973, prin funcţia de director al Filarmonicii, nu i-au slăbit energia creatoare în calitate de interpret, nenumăratele concerte cu public, înregistrările speciale pentru Radio lăsându-i intactă rigoarea pasionată cu care a studiat partiturile lui George Enescu. În plin vârtej concertistic, se plămădea un eveniment al vieţii muzicale româneşti: în 1975 avea loc premiera absolută ieşeană a operei „Oedip”, sub formă de concert. Nu ştiu dacă fostul director în Direcţia Muzicii din Ministerul Culturii, Marin Constantin, care i-a oferit în 1962 lui Ion Baciu funcţia de dirijor al Operei Naţionale Române din Bucureşti, a urmărit prima versiune a supremei capodopere enesciene, la Iaşi. Probabil i-a fost cunoscut următorul spectacol, prezentat de orchestra şi corul Filarmonicii, de corul Operei Naţionale Române din Iaşi în 1981 la Bucureşti, în Festivalul Internaţional. Cu siguranţă şi-a văzut confirmate opţiunea din ’62 şi regretul refuzului tânărului dirijor. Oricum, criticii muzicali au lăsat din nou fără stavilă şuvoiul aprecierilor. Grigore Constantinescu îşi încheia astfel analiza detaliată, echilibrat, dar evident laudativă: Se poate vorbi, în cazul lui Ion Baciu, de oportunitatea unei înregistrări speciale a lucrării, valabilă estetic şi pregnant personală. (“Muzica”, nr. 7, 1975, pag. 34)
Propunerea lui Grigore Constantinescu s-a înfăptuit abia peste 6 ani, în 1981, în timpului Festivalului Internaţional „George Enescu”, la centenarul naşterii compozitorului. Dar, amânarea întocmirii documentului sonor a fost un semn important nu numai pentru muzicienii români, ci pentru referenţii culturali ai ambasadei Marii Britanii în România, care au transmis BBC-ului recomandarea imprimării audio-video a spectacolului “Oedip”, producţie şlefuită între timp de Ion Baciu până la strălucire. Atunci, în 1981, istoria s-a repetat. În prima jumătate a deceniului 1951-’60, criticul muzical Malcom Raymet, venit special la Bucureşti să se convingă de calităţile dirijorului Constantin Silvestri, a trimis casei de discuri “Decca” telegrama prin care stimula încheierea urgentă a contractului pe mai mulţi ani cu dirijorul român. Cred că şi astfel se poate argumenta legătura maestru-discipol Silvestri-Baciu.
Au urmat simfonii de Enescu înregistrate de Ion Baciu cu orchestra Filarmonicii din Cluj-Napoca şi cu orchestra Filarmmocii din Iaşi. Încrederea în concepţia sa muzicală, în valoarea interpretativă a ansamblului ieşean au fost totale – versiunile oferite publicului în sala de concert în timpul unor ediţii ale Festivalului Internaţional au fost publicate a doua zi pe discuri-document al casei „Electrecord” fără nici un retuş, fără nici o editare. Versiuni ce au ajuns sub licenţă în magazinele de specialitate ale Europei. Toată lumea bună a muzicienilor români a evidenţiat originalitatea şi adecvarea viziunii lui Ion Baciu la fundamentele gândirii şi expresiei muzicale enesciene. Îi amintesc doar pe criticii Luminţa Vartolomei, Alfred Hoffman, Ada Brumaru, pe compozitorii Doru Popovici şi Pascal Bentoiu.
Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |