Ion Creangă și punguța cu doi bani

Cu mai puțin de trei luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale și a Referendumului pentru Integrarea Europeană, tentativele Rusiei de a-și băga nasul în treburile interne ale Republicii Moldova devin din ce în ce mai evidente.

Zilele trecute, un caz șocant de spionaj a zguduit instituțiile de la Chișinău. Ion Creangă, șeful Direcției juridice a Parlamentului, a fost reținut pentru a fi investigat pentru trădare de patrie, fiind suspectat de colaborare cu serviciile secrete ruse. Creangă, care de-a lungul timpului a reușit să-și creeze profilul unei figuri respectate în cercurile din Legislativ, a lucrat în Direcția juridică timp de peste trei decenii, ajungând chiar să o conducă începând cu anul 2009. Poziția sa i-a oferit acces la documente deosebit de sensibile, anchetatorii relatând faptul că Creangă ar fi transmis de-a lungul timpului o mulțime de informații sensibile către Rusia, inclusiv detalii despre un recent acord de securitate și cooperare economică între Republica Moldova și Franța.

Investigația Serviciului de Informații și Securitate, care a durat peste un an de zile, a dezvăluit și că Ion Creangă a avut acces la documente strict secrete de cel mai înalt nivel, deși legislația îi interzicea acest lucru, acestea fiind disponibile doar pentru oficialii de rang înalt precum președintele Maia Sandu, premierul Dorin Recean, președintele Parlamentului Igor Grosu, miniștri, deputați, șeful SIS sau guvernatorul Băncii Naționale.

Pe lângă transmiterea de informații, Creangă este suspectat și de implicare în diverse activități de influențare a deciziilor politice. Se presupune că acesta a colaborat cu diverse grupuri și persoane cu legături în serviciile de informații ruse, cu scopul de a submina stabilitatea internă și de a influența rezultatele alegerilor și ale Referendumului.

Desigur, domnul Creangă nu putea să-și vândă țara pe burta goală, Vitalie Chișca – procurorul de caz din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) – declarând că șeful Direcției juridice a legislativului Republicii Moldova nu ar fi transmis informații secrete gratuit, ci ar fi fost recompensat financiar cu sume ridicole, trădarea de țară variind între 500 și 2.000 de dolari, funcție de mărimea punguței pe care o avea pregătită „finanțatorul”.

Imediat după acest incident, Guvernul de la Chișinău a anunțat expulzarea unui spion rus deghizat în diplomat, ofițerul GRU Dmitri Kelov, care era asistent al atașatului militar al Ambasadei Ruse la Chișinău, acesta fiind prins în flagrant când primea informații de la Ion Creangă. Desigur, ambasadorul rus, Oleg Vasnețov, a criticat expulzarea, considerând că „acțiunile autorităților moldovene sunt îndreptate realmente spre demolarea relațiilor bilaterale moldo-ruse”. Însă, dacă tot e vorba despre „acțiuni neprietenoase”, trebuie menționat și faptul că, de la începerea invaziei ruse în Ucraina, Chișinăul a expulzat mai mulți spioni ruși sub acoperire diplomatică și „personal tehnic” de la Ambasada Rusiei, toți fiind suspectați de activități împotriva intereselor Moldovei.

De-a lungul ultimilor ani, mai ales din 2022 încoace, presa de la Chișinău a enumerat mai multe metode folosite de Moscova pentru a-și exercita influența în Republica Moldova: tentative de infiltrare în structurile de stat (prin încercări de recrutare de persoane cheie din instituțiile statului pentru a obține informații sensibile care să influențeze deciziile politice și strategice), propaganda și dezinformarea (utilizarea presei controlată sau influențată de interese ruse pentru a împrăștia informații false sau tendențioase, cu scopul de a manipula opinia publică), sprijinirea forțelor politice pro-ruse (prin oferirea de finanțare și nu numai partidelor și politicienilor care promovează o agendă corespunzătoare, în detrimentul orientării pro-europene) și, nu în ultimul rând, utilizarea diplomației drept acoperire pentru spionaj, așa cum s-a descoperit inclusiv în urma recentului incident cu funcționarul Ion Creangă.

Toate aceste exemple evidențiază o provocare majoră pentru Republica Moldova în contextul integrării europene. Rusia, simțind amenințarea pierderii influenței în regiune, a intensificat eforturile de a destabiliza țara și de a împiedica apropierea de Uniunea Europeană, această situație creând o situație complexă, în care guvernul moldovean este nevoit să ia măsuri pentru protejarea suveranității naționale și menținerea stabilității pe fundalul tensiunilor geopolitice.

Cu alegerile prezidențiale și Referendumul pentru Integrarea Europeană la orizont, tentativele de interferență ale Rusiei în Republica Moldova dovedesc încă o dată amploarea provocării cu care se confruntă Chișinăul. Pentru contracararea acestor influențe, Republica Moldova trebuie să aibă în continuare o abordare fermă în vederea întăririi securității naționale și a apărării integrității informațiilor clasificate putând astfel să se protejeze cât mai eficient în fața ingerințelor externe ostile, precum cele de la Răsărit.

Publicitate și alte recomandări video