Ion Hadârcă, un spirit dăruit civic și un poet al atlanților (P)

Implicarea scriitorimii de peste Prut a fost esențială în afirmarea Frontului și în impunerea de către acesta a unor reforme esențiale pentru salvarea etnică: grafia latină, limba română ca limbă oficială, drapelul tricolor etc.

Urmărind aceste fulminante realizări politice întru cauza națională a românilor basarabeni am cunoscut prin intermediul televiziunii pe Ion Hadârcă, poet și politician, la acel moment președintele Frontului Popular din Moldova, membru în Parlamentul republican, dar și la Moscova, în cel unional; și aici, în capitala imperiului va susține cauza națională, inclusiv a celor din România.

În țară, am fost unul dintre organizatorii și participanții la mișcarea revoluționară conspirativă cu numele Frontul Popular Român, mișcare stabilită să se desfășoare în Piața Unirii Iași, pe 14 decembrie 1989; acțiunea noastră a fost înăbușită în fașă de forțele de opresiune ale regimului comunist. După eliberarea din detenția politică, după 22 decembrie 1989 am înființat săptămînalul Timpul, revistă care a promovat și susținut cauza românilor basarabeni. Am comunicat prin posturile Tv de pe ambele maluri ale Prutului cu Ion Hadârcă, ca în final, cu prilejul Podului de Flori, să ne cunoaștem și față către față. 
Ioan Holban, în Poezia lui Ion Hadârcă, cronică publicată în Convorbiri literare nr.8/2014, apelează la informațiile din Bibliografia care însoțește volumul Dezinfecția de frontieră (Editura Junimea, 2001), iar comentariul pe care ni-l propune este unul la care subscriem și-l redăm ca atare: „Biobibliografia lui Ion Hadârcă este aceea a unui rebel, a unui răzvrătit, în răspăr cu proasta alcătuire a lumii; biografia sa jalonează gesturi fără echivoc: părăsește Editura Literatura Artistică în 1982 „din motive ideologice, neîmpărtășind politica cenzurii oficiale, care se înăsprise mult în perioada tipăririi în occident a romanelor lui Soljenițîn, activizării mișcării «Solidaritatea» din Polonia. Doi ani șomează; se luptă cu cenzura și contestă «referințele negative», în legătură cu volumul Lut ars, prezentate editurii de «unii colegi extrem de vigilenți»; se încadrează în mișcarea de eliberare națională, «de trezire a conștiinței de neam a românilor basarabeni», fondînd Frontul Popular Creștin din Moldova; este ales și demisionează din înalte funcții publice (prim-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova, de exemplu), într-un continuu protest și în orizontul idealului unionist. În contextul acestei biografii a luptelor aprige, într-un prezent mereu problematic, al urgențelor de tot felul și al gesturilor ultimative, poetul n-a publicat decît două plachete de versuri – Zilele (1977) și Lut ars (1984) – , și acelea cu mari dificultăți, alăturîndu-le în timp, cîteva traduceri și cărți pentru copii”.

Spirit cultivat la valorile literaturii și ale civilizației universale (a prefațat și tradus din Cervantes, Dante, Nizami, Pușkin, Baudelaire, Poe ș.a.), la Ion Hadârcă, cultura și civilizația Greciei antice, de exemplu, constituie universul din care își extrage seva ce-i fertilizează poezia, de la Ambasadorul Atlantidei (Editura Junimea, 1996) la Gheara de fum (Editura Garuda, Chișinău, 2007).

Notam, într-un alt context, acum mai bine de două decenii, că Ion Hadârcă este un poet sensibil, ușor clasicist, bîntuit de marile teme dintotdeauna ale poeziei. Nu lipsită de implicare, prin critica adusă unei societăți bolnave și prea puțin dispuse a se îndrepta, poezia sa va rezista totuși, precum o Atlantida acoperită de toate apele mării, dar mereu prezentă; și aceasta pentru că, după cum afirmă poetul într-un Sonet pascal: „Nu-n zadar ținem umbră acestui pămînt/ Noi suntem prorociți învierii”(Dezinfecția de frontieră).

Ion Hadârcă rămîne, între poeți, un locuitor al Atlantidei, un atlant pentru care viața e mai presus de orice, ce a mers, merge drept pe drumul lui și în care partea divină, moștenirea lăsată de zei i s-a păstrat în suflet și care scrie pentru trăitorii de pe continentul platonician. Filiala Uniunii Scriitorilor din Iași se bucură să-l aibă printre membrii săi activi pe distinsul nostru confrate, Ion Hadârcă.

În întreaga activitate desfășurată de Ion Hadârcă în plan politic, atît în Republica Moldova cît și în România – ca deputat în Parlament – a afirmat și s-a afirmat ca un spirit dăruit civic. E de remarcat, între altele, intervenția legislativă din 2019, cînd, în calitatea sa de deputat, propune în Parlamentul României recunoașterea Iașului ca oraș inițiator al Revoluției  Române din decembrie 1989,  pe 14 decembrie 1989.

De remarcat este cea mai recentă inițiativă a lui Ion Hadârcă, de a susține și impune, cu argumente consistente ce îndreptățesc recunoașterea Iașului drept oraș de patrimoniu național și european. Cu diplomația și tenacitatea sa dintotdeauna, putem considera ca o certitudine, că și de această dată, cu sprijinul celor responsabili din Iași, inclusiv al celor cu expertiză în domeniu va reuși să afirme recunoașterea urbei cu șapte coline drept oraș de patrimoniu național.

Cassian Maria SPIRIDON

Comandat de PRO ROMÂNIA organizația județeană Iași, cod mandatar financiar 11200008

Publicitate și alte recomandări video