Omul pentru care s-a „bătut” președintele Truman cu România lui Dej. Știați că unul din marii inventatori români este absolvent al Colegiului „Negruzzi”?

Ion Basgan s-a născut la Focșani în 1902 și a încetat din viață la București în 1980. A urmat școala primară și gimnaziul la Focșani și, apoi, Liceul Internat, astăzi Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași. Imediat după absolvirea liceului, în 1920, obține o bursă de studii de la Societatea Steaua Română pentru a urma cursurile Școlii Superioare de Mine și Metalurgie (Montanistische Hochschule 5) din Leoben, Austria, între 1920 și 1925. În 1924 Basgan a efectuat practica studențească la exploatările de petrol de la Pechelbronn, din Alsacia (Franța).

După absolvire, întors în țară, va lucra ca inginer de foraj la Societatea Steaua Româna, în zona Moreni – Gura Ocniței. În 1926 susține un examen în urma căruia devine inginer șef, conducând șantierele Podenii Noi și Scăioși din Prahova, după care este numit, în 1930, director al exploatărilor Societății Steaua Română în județul Bacău, iar din 1931, fiind transferat la Câmpina, conduce toate lucrările de foraj din toate șantierele societății. După o serie de accidente dramatice, în care și-a pierdut doi frați, Basgan, puternic afectat emoțional, decide, în 1932, să se stabiliească la București și să se dedice activității științifice. Publică la Academia Română lucrarea Acțiunea și forma sapei Rotary în rocile formațiunilor de petrol din România, cu girul președintelui de atunci al Academiei, Ludovic Mrazec. Tot Academia îi publică lucrarea Fenomene vibratorii și efectul lor asupra sapei în sistemul de foraj Rotary, lucrare prezentată de NicolaeVasilescu-Karpen. În mai 1933, ține o conferință cu tema Tehnica și interpretarea științifică a sistemului de foraj Rotary la Societatea Politehnică din CaleaVictoriei, actualul sediu al Asociației Generale a Inginerilor din România. Se poate vedea, cu ușurință, că Basgan, fără a fi cadru didactic universitar, la numai 31 de ani, se bucura de o recunoștere națională la nivelul cel mai înalt, fiind apreciat de cele mai mari personalități științifice ale vremii.

Astfel, nu a mai mirat pe nimeni, probabil, că în același an, 1933, la 7 iulie, avea să obțină titlul științific de doctor în științe tehnice, tot la Leoben, la susținerea publică participând însuși ambasadorul României la Viena, Caius Brediceanu, fratele marelui compozitor Tiberiu Brediceanu. După obținerea doctoratului, în septembrie 1933, Basgan va fi numit profesor onorific la catedra de Studiul Petrolului de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, așa cum aflăm din cartea Ion Ștefan Basgan. Un inventator român pentru eternitate de Gabriel I. Năstase.

Marea pasiune științifică a lui Basgan era tehnica forajului. Momentul lui de glorie, starea lui de grație a fost atunci când a combinat forajul cu sapă rotativă cu aplicarea unor forțe de percuție axială. De fapt, va da o nouă utilizare Teoriei sonicității, o mare descoperire a unui alt mare inventator român, George (Gogu) Constantinescu. În 1934, Basgan își publică la Viena, la editura Hans Urban, teza de doctorat, cu titlul Principiul de lucru și forma forajului rotativ, cu o prefață care aparține chiar lui George Gonstantinescu, în care acesta scrie că … Tratatul pe care dl Basganni l-a prezentat asupra fenomenelor vibratorii la forajul Rotary ne reprezintă o problemă importantă a cărei soluție ne apare de nerezolvat la prima vedere.

În esență, combinarea efectului rotativ al sapei de forare cu vibrarea acesteia pe direcție axială ducea la o creștere a vitezei și adâncimii de forare până la 5000-6000m. Aceste cercetări științifice s-au finalizat cu niște realizări tehnice concretizate prin brevete de invenție. Brevetul Metodă pentru îmbunătățirea randamentului și perfecționarea forajului rotativ prin rotații percutante și prin amortizarea presiunilor hidromecanice, îi este acordat în România pe o perioadă de 15 ani prin Decretul Regal nr. 1579, din 01 iunie 1934.

Un alt brevet este intitulat Aparat rotativ pentru forare puțuri, solicitat conform unei cereri depuse la Biroul pentru brevete al Statelor Unite ale Americii la 13 august 1934, în baza căreia, după o perioadă de experimente de 3 ani (conform procedurii americane), i se acorda lui Ion Basgan și moștenitorilor săi, Brevetul nr. 2103137, pentru o perioada de 17 ani, așa cum aflăm dintr-un articol din revista Univers Ingineresc, nr. 24 din 2010.

Basgan era un foarte bun cunoscător al drepturilor de proprietate industrială. El și-a gestionat foarte bine drepturile patrimoniale care îi reveneau în urma aplicării în practică a invențiilor sale. Astfel, Basgan încheie contracte de cesiune de exploatare a brevetului român nr. 22.789 din 1934 și a brevetului american nr. 2.103.137 din 1937. Aceste contracte erau semnate cu Societatea Petroliferă Română și cu societatea Redevența și presupuneau plăți de 100.000 lei anual.

Din nefericire, a început Al Doilea Război Mondial, iar apartenența României la puterile Axei a făcut ca brevetele lui Basgan în Statele Unite să fie blocate. După război, blocajul a continuat, în condițiile în care se vorbește de profituri uriașe pe care le-ar fi obținut partea americană pe marginea brevetelor lui Basgan.

De aici începe și o istorie greu de crezut, în care se susțin idei conform cărora, pentru drepturile patrimoniale ale lui Basgan, s-ar fi luptat însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ar fi negociat acest lucru, în mod direct, cu președintele american Lyndon B. Johnson. Se știe însă, în mod evident, că Gheorghiu-Dej nu a călcat niciodată în America.

Legat de percepția americană asupra realităților românești, să ne amintim că Mihai Ralea povestea că la prezentarea acreditării sale ca ambasador al României în S.U.A. (în 1946), președintele american Harry S. Truman l-a întrebat dacă poporul român (roman) mai este în război cu …dacii.

 

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic și prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

Publicitate și alte recomandări video