”În acest moment, PNRR nu poate fi modificat şi nici nu există vreun motiv pentru a face acest lucru. Este, dacă doriţi, din punctul nostru de vedere, o chestiune care este împotriva intereselor noastre ca şi stat”, a spus Ionuţ Stroe, precizând că o renegociere ar duce la întreruperea exerciţiului bugetar. 

Ionuţ Stroe a arătat că PNRR funcţionează şi deja au intrat 2 miliarde de euro în ţară. ”În al doilea rând, din punct de vedere procedural, termenul sau borna stabilită şi de Comisie pentru eventuale modificări este anul 2023. Este prima bornă la care statele beneficiare ale programului pot avea modificări, dar în strică legătură şi relaţie cu modul în care a implementat în 2022 aceste măsuri”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, precizând că atunci se va analiza ce reforme s-au făcut în 2022, dacă banii sunt suficienţi sau nu. 

”2023 este borna în care putem recalibra aceste PNRR”, a mai afirmat Stroe. Despre domeniul pensiilor, reprezentantul PNL a declarat că ne-am asumat o reformă a întregului sistem de pensii şi să aplicăm ”principiul contributivităţii, care ar trebui să guverneze toate veniturile generate de acest sistem de pensii”, lucru pe care trebuie să îl facem, modificănd sau nu legea, pentru că este asumat de statul român. 

Ionuţ Stroe a mai spus că procentul de 9,4% pentru pensii, prevăzut în PNRR, ”este o sumă suficientă”.  ”Dacă ar fi să facem un calcul simplu, în acest moment, ar exista spaţiu suficient şi pentru o eventuală creştere a pensiilor. Şi dacă e să ne raportăm la mult invocata legea 127, după care ar trebui să se mărească pensiile, am ocupa un procent de 8,42% din PIB. Asta înseamnă că există bani, în acest moment, pentru o eventuală mărire a pensiilor, dacă se doreşte acest lucru înaintea reformei pe care ne-am asumat să o angajăm”, a spus Ionuţ Stroe. 

El a menţionat că ”atâta vreme cât există bani, nu există niciun interes din partea statului român ca, în mod abrupt, să blocheze acest lucru”. Stroe a mai explicat că ”9,4% din PIB, care apare în PNRR nu cuprinde şi pensiile din apărare şi ordine publică şi nici sistemul de pensii ocupaţionale, adică pensiile speciale, şi de aici există şi spaţiul de manevră pe care îl avem”. 

”9.4% reprezintă o crifră care poate să fie mult mai mare în condiţiile în care, de exemplu, ne onorăm să creştem PIB-ul cu 2,5 procente anual, de acum înainte. Deci 9,4% s-ar putea ca anul viitor să reprezinte mult mai mult ca şi sumă, decât în momentul de faţă”, a spus el.