Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

IoT

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Adică Internet of Things (IoT), adică Internetul lucrurilor, sau, mai convingător spus, Internetul tuturor lucrurilor. Acest concept desemnează reţeaua de obiecte fizice, care conţin senzori, software şi alte tehnologii, în scopul conectării şi schimbului de date cu alte dispozitive şi sisteme de pe InternetLucrurile care se conectează pe Internet sunt, de exemplu, autoturisme, obiecte de uz casnic, sisteme de iluminat, sisteme de alarmă, sisteme de producţie industrială etc.

Prima aplicaţie de tip IoT datează din 1982, atunci când un automat Coca-Cola de la Carnegie Mellon University a fost racordat la reţeaua ARPANET, transmiţând informaţii asupra inventarului şi asupra temperaturii băuturilor (ARPANET, reţeaua Agenţiei pentru Proiecte de Cercetare Avansată a Departamentului de Apărare al Statelor Unite a fost una dintre primele reţele care a utilizat principii care au stat la baza Internetului).

Conceptul de „Internetul lucrurilor” a fost enunţat pentru prima dată într-un discurs al lui Peter T. Lewis, preşedinte şi co-fondator al Cellular One, la cel de-al 15-lea Weekend Legislativ Anual al Fundaţiei Congresului Black Caucus din Washington, publicat în septembrie 1985. Potrivit lui Lewis, „Internetul lucrurilor, sau IoT, este integrarea oamenilor, proceselor şi tehnologiei cu dispozitive şi senzori conectabili pentru a permite monitorizarea de la distanţă, setarea, manipularea şi evaluarea tendinţelor unor astfel de dispozitive”. Acelaşi concept IoT a fost abordat şi de către de către Kevin Ashton (n. 1968), care nu este informatician, ci absolvent, în 1994, de studii de cultură scandinavă la University College London. El considera că era mai potrivit termenul Internet for Things (Internet pentru lucruri). A lucrat ca asistent manager la Procter & Gamble în 1997, când a devenit interesat de utilizarea RFID (radio-frequency identification - identificarea prin radiofrecvenţă) pentru a ajuta la gestionarea lanţului de aprovizionare al companiei. Aceste preocupări l-au condus către Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde a devenit cofondator şi director executiv al centrului de cercetare Auto-ID, în domeniul RFID.

IoT are legătură cu o grămadă de aplicaţii care fac ca tot ceea ce ne înconjoară să devină inteligent sau smart. Casa inteligentă a devenit deja un clişeu, cu toate că nu toţi îşi pot permite aşa ceva. La o astfel de casă, sistemele electrice/ electronice, cum ar fi instalaţia de iluminat, ventilatoarele, aparatele de aer condiţionat, sistemele de încălzire, aspiratorul, sistemele audio/ video etc. pot fi conectate între ele prin Internet. Această interconectare permite utilizatorului să opereze aceste dispozitive de la distanţă, dar, o casă inteligentă ia şi singură decizii, legate de optimizarea consumului de electricitate sau, de exemplu, de închiderea ferestrelor şi tragerea obloanelor atunci când se apropie o furtună.

Un alt exemplu îl constituie sistemele de monitorizare a stării de sănătate. Acestea sunt concepute pentru a preleva date legate de puls, tensiune arterială, număr de paşi, ritm cardiac, greutate, calitatea somnului etc. Aceste date sunt înregistrate şi pot fi trimise medicului în timp real. Sunt chiar şi periuţe de dinţi inteligente, care spre disperarea copiilor, înregistrează durata periajului, intensitatea acestuia, corectitudinea mişcările efectuate etc.

IoT ajută şi la predicţia şi gestionarea dezastrelor naturale, cum sunt incendiile de pădure, care pot fi depistate rapid prin amplasarea unor senzori în zonele de risc, monitorizându-se continuu temperatura, conţinutul de carbon din aer etc.

IoT se utilizează şi în tehnologia biometrică de recunoaştere a amprentelor digitale, a vocii, a ochilor şi a feţei, în cadrul sistemelor de securitate utilizate pentru a marca prezenţa zilnică sau pentru a permite accesul personalului autorizat în zone cu acces restricţionat.

Autovehiculele sunt terenul pe care se produc unele dintre cele mai spectaculoase aplicaţii ale IoT. Tehnica de conectate a maşinilor este clasificată în două mari categorii: de la vehicul la infrastructură (V2I) şi de la vehicul la vehicul (V2V). În prima categorie intră aplicaţiile care permit maşinii inteligente să-şi efectueze o diagnosticare proprie şi să ofere utilizatorului un raport de analiză detaliat. De asemenea, se poate depista cel mai scurt traseu spre un loc de parcare liber. A doua categorie intră tehnicile de comunicare ce permit maşinilor inteligente să utilizeze transferul de date de mare viteză şi lăţimea de bandă mare, cu scopul, de exemplu, al evitării coliziunilor. Maşinile se pot conecta între ele, pentru a face schimb de informaţii precum amplasarea în spaţiu, viteza şi acceleraţia.

Industria 4.0 se bazează pe IoT, sistemele de prelucrare moderne fiind monitorizate continuu prin senzori care dau informaţii asupra puterii consumate, a temperaturii din zona de lucru, a solicitărilor de prelucrare etc. Toate aceste date conduc la respectarea prescripţiilor de calitate şi la predictibilitatea procesului de prelucrare.

Ce ne rezervă viitorul? Cu siguranţă, Internetul lucrurilor va fi din ce în ce mai accesibil şi mai prezent în viaţa de zi cu zi, ca o consecinţă directă a dezvoltării tehnologiei. Piaţa IoT este de aşteptat să crească de la 76,7 miliarde de dolari în 2021 la 106,1 miliarde dolari până în 2026. Deci, cam tot ceea ce ne înconjoară va funcţiona de la sine, se pare că mult mai bine fără intervenţia noastră! Oricum, IoT ne va influenţa şi din punct de vedere cultural. Astfel, conceptul de casă inteligentă (smart) a dus la apariţia unei noi descrieri a atmosferei familiale: nu vom mai spune Home sweet home, ci Home smart home!

 

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri