Iran sau Aviz nemulţumiţilor democraţiei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Iran sau Aviz nemulţumiţilor democraţiei

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Septembrie în Shīrāz se concentrează pe durata unui an întreg, din septembrie 1981 până în septembrie 1982, o perioadă de timp când efectele nefaste ale revoluţiei ating apogeul. Oamenii sunt arestaţi, anchetaţi sumar şi executaţi pentru motive aberante, ce combină, grotesc, politicul cu religiosul.

Numele Daliei Sofer a devenit cunoscut pe piaţa internaţională de carte în ultimul deceniu şi jumătate (autoarea are aproape cincizeci de ani). A avut succes cu romanul de debut The Septembers of Shīrāz/ Septembrie în Shīrāz, apărut în 2007 (şi tradus rapid în română, în 2008). Deşi trăieşte la New York de multă vreme şi a beneficiat de o educaţie umanistă (anglofonă şi francofonă), Dalia Sofer nu poate fi încadrată uşor în profilul cultural al noii generaţii de romancieri americani. Provine dintr-o familie evreiască iraniană care, la începutul anilor optzeci, suferă persecuţii teribile (pe fondul Revoluţiei Islamice), văzându-se nevoită să emigreze în Statele Unite (pe când scriitoarea avea numai zece ani). Septembrie în Shīrāz este cronica momentului respectiv, o „autoficţiune” grefată pe un interval temporal de transformări radicale şi cumva ireversibile. Romanul reuşeşte să surprindă remarcabil starea de teroare indusă de alunecarea Teheranului (cândva considerat, şi el, „un Paris” al Orientului) spre totalitarism. Principala calitate a volumului Septembrie în Shīrāz rămâne, de aceea, capacitatea de a întreţine starea de nevroză pe care personajele încearcă întâi să o suporte, iar, ulterior, să şi-o asume.

Contextul istoric general apare în roman fragmentar, prin imagini sporadice, desfăşurate precum piesele unui puzzle. Intuiţia cititorului şi istoria propriu-zisă unesc aceste puncte disparate, pentru a alcătui un tablou înfricoşător. La 1 aprilie 1979, Iranul „se proclamă” Republică Islamică, punându-se capăt, oficial, revoluţiei începute cu un an mai devreme. Şahul Mohammad Reza Pahlavi, ultimul reprezentant - pe tron - al vechii monarhii persane, părăseşte ţara, bolnav şi umilit, lăsând locul unui nou lider politic (şi, totodată, religios) - Ayatollahul Rohollah Khomeini. Episodul a fost considerat a treia mare revoluţie din istorie, după cea franceză şi cea bolşevică, întrucât acum se pun bazele transformării fundamentalismului islamic într-o forţă politică şi ideologică de anvergură, atât în Asia, cât şi în Africa. În deceniile următoare, el va contrabalansa liberalismul apusean, ducând la redefinirea zonelor de influenţă la nivel planetar. Iniţial, Revoluţia Islamică a entuziasmat milioane de iranaieni (după fuga şahului, ayatollahul e primit ca un rege la Teheran), dar, mai târziu, îşi arată adevărata faţă - brutală şi izolaţionistă. Noua Constituţie (teocratică) a ţării stipulează ca obligaţie supremă a fiecărui cetăţean păzirea cu sfinţenie a legilor islamice (mergându-se până la martiriu). De asemenea, se supralicitează identitatea pură iranaiană, opusă civilizaţiei decăzute a Apusului (fobie culturală determinată şi de impresia colectivă că şahul ar fi fost o marionetă în mâinile americanilor).

Septembrie în Shīrāz se concentrează pe durata unui an întreg, din septembrie 1981 până în septembrie 1982, o perioadă de timp când efectele nefaste ale revoluţiei ating apogeul. Oamenii sunt arestaţi, anchetaţi sumar şi executaţi pentru motive aberante, ce combină, grotesc, politicul cu religiosul. În centrul poveştii, se află familia bijutierului evreu Isaac Amin care deţine o afacere profitabilă, în Teheran, până la debutul evenimentelor. Într-o dimineaţă de septembrie însă, inevitabilul se produce. Isaac este arestat şi închis într-o puşcărie sordidă, unde umanitatea prizonierilor se esenţializează, atingând palierele instinctualităţii primare. Acuzaţia? Sionism, desigur. Pe lângă naraţiunea lui Isaac, aflăm şi povestirile complementare ale celorlalţi membri ai familiei Amin: Farnaz (soţia protagonistului), Shirin (fetiţa lui de nouă ani) şi Parviz (fiul - student la arhitectură în New York). Fiecare intermezzo epic reprezintă o „istorie mică” generată de convulsiile „istoriei mari”. Când, prin jocul ciudat al sorţii, familia se reuneşte temporar, decide, inspirat, să abandoneze Iranul şi să treacă fraudulos graniţa. De-a lungul călătoriei riscante, tensiunea creşte exponenţial. În epilog, Sofer („ficţionalizată” în personajul Shirin) mărturiseşte: „La 12 septembrie 1982, /.../ ne-am trezit în zori şi ne-am îmbrăcat ca de obicei, iar apoi ne-am luat bagajele. Urma să plecăm din casa noastră din Teheran şi să ne îndreptăm spre nord, pentru a fugi din ţară, peste graniţa cu Turcia, cu ajutorul unor traficanţi. /.../.  Aveam zece ani atunci. /.../.  Îmi amintesc că mi-am aşezat cu grijă papucii sub un scaun, imaginându-mi cum aveau să-i găsească acolo vecinii, săptămâni sau chiar luni mai târziu, după ce îşi vor da seama că dispăruserăm. Va fi asemenea unei anchete a poliţiştilor în casa în care fusese omorât cineva. Îmi imaginam cum nişte străini urmau să-mi inspecteze lucrurile, spunând - «Fetiţa asta colecţiona pietricele şi abţibilduri. Îi plăcea Micul prinţ al lui Saint-Exupéry şi a citit /.../ fabulele lui La Fontaine.»” Cine nu are victime ale dictaturilor ar trebui, poate, să-şi cumpere.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Alexandru LĂZESCU

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Deşi în plan emoţional sunt de înţeles dezamăgirile privind formarea noii alianţe de guvernare PNL-PSD şi comportamentul lui Iohannis, acestea sunt expresia unei viziuni idilice asupra politicii, fără nici o legătură cu realitatea.

Filmuletul zilei

opinii

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Nichita DANILOV

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Citit cap-coadă, poemul lui Robert Şerban e cât se poate de coerent. Imaginile se leagă între ele, ideile sunt duse până la capăt. Aproape nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Şi faptul acesta e de-a dreptul fascinat. Oare de ce dadaiştii nu alegeau o temă? De ce scrisul lor e disparat, alcătuit din unghiuri, cercuri şi linii frânte ce par a nu avea prea multe puncte comune cu realitatea?? Hazardul poate fi provocat şi apelând la logică şi raţiune. La inspiraţie poetică.

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Ciprian IFTIMOAEI

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Articolul din această săptămână încheie seria dedicată evenimentelor demografice (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea) analizate pe baza statisticilor oficiale, relevante la nivel naţional şi pentru judeţul Iaşi. În luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 - septembrie 2021: 2702 divorţuri, iar trendul a rămas constant, cu peste 2000 de separări de cupluri, până în iunie 2021.

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

Michael ASTNER

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

În loc de motto: Să luptăm pentru pace până nu mai rămâne piatră peste piatră!

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Moș Nicoale & Co

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.