Irina Schrotter argumentează pentru Ziarul de Business, într-un interviu în studioul ZDI TV, de ce 2025, anunțat a fi “ un an de sacrificiu”, ar putea fi, de fapt, un an care să nu îi afecteze atât de mult pe ieșeni. De asemenea, explică de ce s-a implicat în mai multe proiecte imobiliare tocmai într-o perioadă în care s-a discutat intens în România despre scăderea afacerilor din construcții și despre creșterea prețurilor la materialele de construcții.

Firmele de înfrumuțesare rezistă pe o piață foarte competitivă

Numele Irinei Schrotter le este bine cunoscut românilor, dar mai ales ieșenilor. În anii ’90, era creatoarea de modă care, prin Festivalul Romanian Fashion Week reușea să aducă la Iași an de an cele mai cunoscute personalități din lumea modei și din industria frumuseții. Ținutele sale se vindeau în magazine “cu ștaif”, iar pentru femeile cochete (și cu bani), saloanele de coafură și servicii de înfrumusețare Exclusiv erau o destinație firească. Irina Schrotter “îmbrăca” în același timp și haina artistică, de designer, dar și pe cea formală, de om de afaceri.

Exclusiv SRL, companie care are ca obiect principal de activitate “Coafură și alte activități de înfrumusețare” este una dintre acele companii înființate în Iași la puțin timp după căderea regimului comunist, în 1991, și care a rezistat pe piață în ciuda tuturor crizelor economice care au afectat economia la nivel mondial sau local. În 2023, compania a realizat o cifră de afaceri de 1.360.309 lei și a fost a șasea cea mai mare după veniturile realizate de firmele din Iași care oferă servicii de coafură și de înfrumusețare.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 22

La doar câțiva ani după înființarea Exclusiv SRL, , în 1994, apărea pe piața ieșeană și Exclusiv Comp SRL. Compania deținută în proporții egale de Irina Schrotter și de soțul ei, Zaharia Schrotter, a realizat anul trecut a doua cea mai mare cifră de afaceri din Iași în domeniul “Alte activități de design specializat”, iar la nivelul țării s-a situat pe locul 12. Cifra de afaceri care a plasat Exclusiv Comp SRL pe aceste poziții a fost de 6,1 milioane lei, iar firma avea la finalul anului trecut 41 de angajați.

În ultimii ani, numele Irinei Schrotter a fost legat de Romanian Creative Week, festivalul creatorilor din România pe care ieșeanca îl organizează prin Federația Patronatelor din Industriile Creative, organizație pe care o conduce din fotoliul de președinte.

Numele Irinei Schrotter trimite automat, pentru majoritatea românilor, către ideea de modă și creativitate. Un lucru mai puțin cunoscut este însă acela că familia Schrotter dezvoltă la Iași mai multe proiecte imobiliare. De ce acum, într-un moment în care s-a tot vorbit de un declin, de o stagnare sau de o creștere anemică a pieței construcțiilor? “Pentru că acum a fost momentul pentru noi”, spune Irina Schrotter. Asta nu înseamnă că preocuparea pentru investițiile imobiliare ar fi una de dată recentă și nici că soții Schrotter nu ar fi fost atenți la evoluțiile economice.

Investiții timide, la început, în imobiliare

Familia Schrotter a înființat în urmă cu 21 de ani I.S. Company SRL, companie care are ca obiect principal de activitate “Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, firmă ținută “pe zero” până acum.

Un an mai târziu apărea și Imobiliare Moldova SRL, companie în care Irina (40%) și Zaharia Schrotter (20%), împart acțiunile cu firma italiană Quiet Partner SRL (40%).  Cu o cifră de afaceri de aproape 2,5 milioane lei și cu profit de peste un milion de lei, Imobiliare Moldova a fost anul trecut a doua cea mai mare firmă din Iași dintre agențiile imobiliare (acesta fiind obiectul principal de activitate cu care firma este înregistrată la Registrul Comerțului).

“Dacă e să ne uităm în Europa, de jur împrejur, România are încă prețuri foarte bune la apartamente. Nu mă refer la acele apartamente construite impropriu, la acele apartamente în care schimbi cu telecomanda ta canalul de pe televizorul vecinului. Ne referim la apartamente serioase, în care nu auzi decât dacă bate vecinul un cui în perete, dar nu și când tușește. Eu cred că sunt o investiție serioasă, cine achiziționează acum, în 10-20 de ani va avea un profit foarte bun. Nu vreau să spun cel puțin dublu, dar cred că se poate întâmpla să fie dublu, sau poate chiar și mai mult, ca valoare. Dacă e să ne uităm la București, sunt dezvoltări imobiliare care se vând cu peste 10.000 de euro/mp. Am auzit de dezvoltări imobiliare care se vând și cu 15.000 euro/mp. Vă dați seama că direcția este aceeași pentru toată piața din orașele mari din România. Sigur, nu știu dacă va ajunge la nivelul Bucureștiului, poate va fi cu 30% sub ce e acolo. Eu cred că este un moment bun și pentru dezvoltatori, dar și pentru cei care vor să investească”, argumentează, într-un interviu realizat în studioul ZD TV, Irina Schrotter.

Așa încât, nu pare tocmai întâmplător că pe terenurile deținute de familia Schrotter în Păcurari, Irina și Zaharia (Zobi) Schrotter au început să apară clădiri rezidențiale. Destinația lor, e diferită, explică Irina Schrotter.

Planuri de viitor la scară mai mare

“Noi avem câteva proiecte în derulare. Pe unul l-am terminat, a fost un proiect-școală pentru noi, o mică investiție undeva în Păcurari, pe Toma Cozma. Nu a fost destinată vânzării, e investiția noastră proprie, rămâne în proprietatea noastră. Urmează încă două proiecte. Unul dintre acestea va fi la Fundație, gard în gard cu clădirea în care urmează să fie amenajat Muzeul Copiilor. Acolo va fi un bloc în care probabil ne vom muta și noi, pentru că de la o anumită vârstă o casă e prea mult. Vor fi puține apartamente, nici nu știu încă dacă ne-am propus să vindem, acolo vom fi foarte pretențioși. Cred că va avea trei etaje acest imobil, un parter cu trei etaje, dacă nu mă înșel. Soțul meu se ocupă de toate acestea”.

În timp ce unele dintre noile locuințe construite de soții Schrotter vor rămâne în proprietatea familiei, altele vor fi lansate la vânzare, pe piață. Cu mențiunea că designerul ieșean insistă pe stil și calitate în domeniul rezidențial, motiv pentru care acestea ar urma să răspundă unor exigențe care nu sunt încă satisfăcute de alte apartamente din Iași:

„Al treilea proiect e tot în Păcurari, undeva pe colina de lângă Cimitirul Evreiesc. Acel proiect e destinat vânzării, e pe segmentul superior, de lux. Noi încercăm cu toate proiectele pe care le facem să propunem un alt aer în arhitectura contemporană. Dacă e să vă uitați și la blocul pe care l-am terminat, cel de pe Toma Cozma 92, e un bloc foarte modern, minimalist, foarte slim, mic, integrat perfect în peisaj. Acolo e un parter cu un etaj care speculează panta și merge cumva în trepte, urmărește panta în sus, pe deal. Noi încercăm să impunem un alt standard și din punct de vedere al arhitecturii exterioare, dar și din punct de vedere al exterioarelor, pentru că în Iași, din păcate, s-a construit, ca suprafață, foarte mic”.

„Al treilea proiect e tot în Păcurari, undeva pe colina de lângă Cimitirul Evreiesc. Acel proiect e destinat vânzării, e pe segmentul superior, de lux” (randare)

Potențialii cumpărători de proprietăți imobiliare ar trebui să înțeleagă că și de la dezvoltatori trebuie să ai pretenții, e convinsă Irina Schrotter, care explică: „E greu, dacă vrei să îți găsești în Iași un apartament care să aibă două băi măcar, nu mai zic de trei băi, că apartamente cu trei băi nu găsești nicăieri în Iași. Noi ne ducem un pic către un alt standard, din punctul ăsta de vedere. Încercăm să dăm ocazia celor care au nevoie de standardul ăsta să aibă o opțiune. Nu suntem singurii, mai sunt proiecte în Iași care încep să tatoneze această piață. Eu cred că e nevoie. Eu cred că lumea a acumulat și își dorește să schimbe standardul de locuire și din păcate nu există ofertă în zonă. Deocamdată ne-am concentrat pe proprietăți mici și cochete, gen boutique, tocmai pentru ca să aibă lumea o comparație (…) cred că vor fi vreo 30 de apartamente în acest bloc, maxim. Noi nu facem construcții din acelea de sute de apartamente”.

Familia Schrotter ia însă în calcul și un proiect imobiliar de mai mari dimensiuni, admite antreprenoarea: “Mai avem un teren foarte mare de la Podu Roș spre Metalurgie, pe dreapta. Acolo e un teren de 12 hectare, e posibil să gândim o dezvoltare pe înălțime, pentru că acolo permite terenul”.

Vor investi și fondurile de pensii

Cu ochii pe modificările legislative și cu atenția îndreptată spre oportunități de business, Irina crede că sunt motive suficiente ca dezvoltatorii imobiliari să dezvolte proprietăți, iar potențialii clienți să se gândească serios la investiții în imobiliare:

„Urmează să se aprobe o lege care va stimula foarte mult toată zona asta imobiliară pentru că va permite fondurilor de pensii să intre și să investească. E o lege interesantă, pe care dezvoltatorii imobiliari cotați pe bursă – pentru că e numai pentru ei – o urmăresc de mult timp, acela va fi un moment interesant în piață și cred că se va întâmpla dacă nu anul acesta, atunci anul viitor. Ceea ce cred eu că lipsește în oraș sunt dezvoltatorii imobiliari care să nu privească dezvoltările exclusiv ca pe o afacere din care să facă sută la sută profit. Dar asta s-a întâmplat pentru că cerere exista, iar ei au produs ceea ce cerea piața. Eu simt că se schimbă, oamenii au deja alte pretenții, familiile care și-au făcut case în afara orașului, în Zona Metropolitană, învecinată municipiului, acestor familii le-au crescut copiii și încep să meargă la școală. Și problema transportului e o problemă foarte gravă pentru ei, și încep și ei să își caute proprietăți în oraș. Deja am senzația că proprietățile din oraş devin foarte valoroase tocmai pentru că e multă lume interesată să aibă o a doua proprietate, în oraș, ca să poată să-și ducă mai ușor copiii la școală”.

Cu experiența în afaceri de peste 30 de ani, antreprenoarea face o succintă descriere a situației actuale a economiei și a mediului de afaceri din Iași din România:

• „După pandemie, fiecare an e greu, dar are oportunitățile lui. Anul acesta e un an la fel de complicat, pentru că neîncrederea consumatorilor e foarte mare. Dar și pentru că s-a vorbit atât de mult că anul 2025 va fi un an de sacrificiu, în care se vor ajusta cheltuielile statului și banii vor fi mult mai puțini în economie, încât oamenii cărora ne adresăm noi cu produsele pe care le avem noi, din segmentul mediu-superior și din zona de lux, înțeleg lucrurile acestea și știu să le evalueze șunt precauți. Iar precauția asta se simte pe toate palierele și afectează și consumul, afectează…. În primul rând afectează cheful. Nu-ți mai vine să cheltuiești ca înainte, pentru că nu știi ce își aduce viitorul”.
• „Din păcate, lucrurile sunt complicate și sunt complicate fix pentru cei care își plătesc datoriile. Și aici este vorba și de oamenii obișnuiți, care își plătesc taxele și impozitele către stat, pentru că noi suntem un popor ordonat, căruia nu-i place să aibă datorii. Și atunci, și omul obișnuit își face socoteala altfel și spune să-mi strâng pentru la anul, pentru că nu știu ce urmează, dar și companiile își fac altfel socoteala, tocmai pentru că nu știu la ce să se aștepte. La asta se adaugă, dacă e să ne referim la zona imobiliară, s-a adăugat și inflația, care a influențat dobânda la credite, a scăzut destul de mult creditarea”.
• „Băncilor le este mult mai simplu să împrumute Statul (…) nu e o noutate că în România băncile nu prea creditează economia. S-au obișnuit așa, e complicat să creditezi piața liberă (…) Și noi, dacă stăm să ne facem un calcul, între a împrumuta un vecin și a împrumuta Statul, poate că preferi să împrumuți Statul, pentru că e mai sigur că îți ei o dobândă și ți-i dă înapoi, decât să împrumuți vecinul, pe care riști să ți-l transformi în dușman”.

Cât despre anul care urmează, anunțatul an de sacrificiu, Irina Schrotter vede și aici oportunități care pot face ca Iașul și ieșenii și românii, în general, să nu resimtă o eventuală criză economică atât de puternic ca europenii mai bogați:

• „2025 va fi un an cu siguranță complicat. Dar noi avem și noroc în sărăcia noastră. Pentru că atunci când vine o criză, o populație care este obișnuită cu venituri mai mici trece mult mai ușor peste momentele în care i se cere să facă un sacrificiu, decât acele popoare care sunt obișnuite cu bunăstarea și îndestularea. Eu cred că pentru noi, pentru România, nu va fi atât de dramatic cum va fi pentru restul Europei”.
• “Încă avem spațiu de îndatorare, ca țară. Cred că politicienii deja au înţeles că promisiunile pe care le-au făcut au creat probleme serioase bugetului și că acum trebuie să se concentreze să găsească soluții (…)”
• „Cred că va veni puternic din spate efectul infrastructurii, construcției de infrastructură, în special pentru orașul nostru. Faptul că s-a deschis Terminalul 4, faptul că în doi-trei ani vom avea A7, că vine din spate A8, asta va duce la un boom al Iașului care are un foarte mare potențial de extindere din punctul de vedere al locuințelor, dar și al businessurilor. Cred că mai e loc de multe businessuri în orașul nostru, având în vedere ce ne promite viitorul. Noi nu realizăm impactul economic pe care o autostradă îl poate avea asupra unei regiuni sau asupra unui oraș. Dar lucrurile cred că se vor accelera de o manieră foarte neașteptată, din toate punctele de vedere”.
• „Și noi mai avem norocul astă, că suntem la graniță. Nenorocirea ucrainenilor face ca pentru noi să se întâmple lucruri pentru că trebuie să se întâmple. De asta sunt convinsă că vom avea foarte repede A7, apoi și A8 – lucru pe care generația mea nu îl spera. Eu nu speram că voi reuși în viața asta să circul pe o autostradă de la Iași către Vest. Sigur vor veni și alte investiții, în special logistică, pentru că suntem oraș de frontieră, pentru că suntem pe traseul agrară dintre Ucraina spre Grecia, văd că se face și această legătură și terestră, și feroviară”.

„De aceea, dacă e să mă întorc înapoi la imobiliare și să răspund, da, eu cred că e un moment bun și de cumpărat, și de construit”, concluzionează Irina Schrotter în finalul dialogului din Studioul ZDI TV, “pentru că Iașul crește, e orașul care are capacitatea de creștere cea mai mare, în afară de București. Clujul deja și-a epuizat acest potențial, Timișoara e mică, nu poate fi comparată cu Iașul. Cred că urmează niște ani buni pentru Iași, cred că dacă ieșenii care au copiii în străinătate le-ar spune să-și îndrepte atenția spre oraș, ar face o treabă foarte bună. Va fi nevoie de mână de lucru, va fi nevoie de experiența pe care au acumulat-o, de lucrurile învățate din străinătate”.

Publicitate și alte recomandări video